Sfânta Liturghie din a VII-a Duminică după Rusalii, la Catedrala Episcopală din mun. Ungheni

Duminică, 26 iulie 2020, Preasfințitul PETRU, Episcop de Ungheni și Nisporeni, a săvârșit Sfânta Liturghie la Catedrala Episcopală ,,Sf. Bn. Knz. Alexandru Nevski” din mun. Ungheni.

În cadrul Sfintei Liturghii, din această duminică, a VII-a după Rusalii, Preasfinția Sa, a înălțat rugăciuni pentru sănătatea celor afectați de COVID-19, pentru personalul medical și pentru toți cei ce îngrijesc de cei bolnavi. Totodată au fost aduse lui Dumnezeu rugăciuni de mulțumire și laudă pentru darurile și binecuvântările Sale îmbelșugate, care le revarsă cu milostivire peste omenire.

După citirea Sfintei Evanghelii, Preasfințitul PETRU a ținut un consistent cuvânt predicatorial, scoțând în evidență importanța mesajelor de învățătură a pasajului evanghelic despre vindecarea celor doi orbi și a unui mut, făcând următoarele explicații și îndemnuri duhovnicești, folositoare mântuirii sufletului, culese din sfintele cărți de învățătură: „Când omul este orbit la suflet şi la trup de fel de fel de păcate, un astfel de om este un sclav al păcatului, pe care-l auzi gemând sub greutatea patimilor. Tot trupul şi sufletul lui este legat în lanţuri şi nu poate să facă nici o mişcare spre bine. De aceea, îi vedem şi auzim pe mulţi zicând că au încercat, dar nu pot să se lase de păcate, de băutură, de femei, de jocuri, de înjurat şi drăcuit şi de multe alte patimi.

Un astfel de om nu poate spune un cuvânt despre Dumnezeu, el nu poate face nici cea mai mică rugăciune. Este mut, fiindcă demonii îl stăpânesc. Sunt mulţi care au îmbătrânit şi nu ştiu nicio rugăciune. Un astfel de om este un mut, întocmai ca cel din Evanghelia de astăzi, şi nu se va lumina, nu va putea vorbi şi cânta lui Dumnezeu până nu vor ieşi demonii patimilor din el.

Iisus Hirstos, prin puterea Sa dumnezeiască, a dezlegat limba unui mut şi l-a făcut să poată vorbi. Dar, zadarnic voia El să închidă gurile celor doi orbi, căci aceştia răspândiră vestirea vindecării lor, în tot ţinutul acela. Ei făceau însă un lucru bun, căci vesteau minunea vindecării lor de către Fiul lui David, Fiul lui Dumnezeu. Pentru această recunoştinţă a lor şi-au mântuit sufletul, pentru că au făcut ceea ce trebuia făcut…”. (Irodiaconul VISARION Iorgulescu – Pâine și apă pentru sufletul)

Totodată Preasfinția sa făcând legătură cu un moment din pasajul evanghelic al duminicii a spus: „Clevetirea creşte ca o buruiană în sufletul și viața multora. Năravul acesta, al clevetirii, care îl aveau și foarte mulți evrei asupra lui Hristos, este primejdios, chiar dacă în ochii lumii pare a fi cel mai uşor păcat. Căci în Pildele lui Solomon citim că limba clevetitorului este asemenea unei săgeţi sau săbii ascuţite, iar Ap. Iacob spune că limba clevetitorului este plină de otravă de moarte. Într-adevăr, ca nişte săbii sunt limbile cele înveninate ale clevetitorilor…”.

Răspunsurile liturgice au fost date de către Corul Catedralei Episcopale, condus de Dna Jozefina VIZITIU-GAJIM.