Înțelepciunea și chibzuința nu după vârstă, ci după fapte se caracterizează. Și îmi adeverește mie cuvântul Solomon cel preaînțelept: Bătrânețile, zice, sunt cinstite nu cele de mulți ani, nici nu se măsoară cu numărul anilor (Înțelepciunea lui Solomon 4, 8).
Nu pentru anii îndelungați este cinstită bătrânețea, nici pentru mulțimea anilor. Fiindcă mulți bătrâni și oameni îndelungați în zile sunt de necinste, și nu cel ce îmbătrânește în păcate sau în credințe rele este numit și cinstit. Căci bătrânețile sunt cinstite nu cele de mulți ani (Înțelepciunea lui Solomon 4, 9), ci chiar dacă cineva ar avea puțini ani și ar fi în floarea vârstei și ar avea fapte bineplăcute lui Dumnezeu, tinerețea acestuia se socotește bătrânețe cinstită. Înțelepciunea este adevărata căruntețe a omului, cugetarea adică, cea care cugetă cele ale lui Dumnezeu și înțelepciunea, chiar fără căruntețe, poate ține loc de căruntețe, și vârsta bătrâneții, o viață neîntinată (Înțelepciunea lui Solomon 4, 9). Aceasta este vârsta bătrâneții, zice, viața neîntinată. Fiindcă este și tânăr înfrânat și bătrân dezmățat.
Sfântul Neofit Zăvorâtul din Cipru,
Scrieri V. Tâlcuire la canoanele celor douăsprezece praznice împărătești.
Cuvinte. Despre arhieria lui Hristos. Despre Duhul Sfânt și la Sfânta Cincizecime. Cartea minunii dumnezeiești
