Poate vați întrebat vreo dată, de ce Dumnezeu cere mulţumire de la oameni, şi de ce oamenii îi aduc mulţumire lui Dumnezeu? Din iubire. Mulţumirile oamenilor nu-L fac pe Dumnezeu nici mai slăvit, nici mai puternic, nici mai bogat ori mai viu, ci oamenii sporesc în toate acestea. A mulţumi lui Dumnezeu nu-I schimbă Lui nici starea, nici fiinţa, ci omului i-o schimbă din temelie.
Dumnezeu nu tună şi fulgeră împotriva nerecunoscătorilor și nemulțumitorilor, nici nu îi blestemă, ci doar îi dojeneşte cu blândeţe, întrebând, la fel ca pe leprosul vindecat ,despre cei nouă care nu venise să-io mulțumească, zice oarecum și astăzi: Unde sunt puternicii, care cârmuiesc peste neamuri cu puterea Mea? Unde sunt bogaţii, care s-au îmbogăţit cu avuţiile Mele? Unde sunt biruitorii care au biruit prin mila Mea? Unde sunt cei ce se veselesc şi înfloresc din bunătatea Mea? Unde sunt părinţii ai căror fii cresc şi sporesc din a Mea putere? Unde sunt învăţătorii cărora Eu le dau ştiinţă şi înţelepciune? Unde sunt bolnavii pe care i-am vindecat? Unde sunt păcătoşii ale căror suflete le-am curăţat de păcat ca de lepră? N-am dat Eu sănătate la mii şi mii, iar aici la rugăciune sunteţi numai zeci? N-am dat lumina soarelui la milioane, iar de mulţumit Îmi mulţumiţi numai o sută? N-am împodobit câmpiile cu roade şi n-am înmulţit turmele voastre, şi doar câţiva îngenuncheaţi slăvindu-Mă?
O, de ne-am da noi creştinii seama de mulţimea și felurimea bolilor de care ne vindecă în fiecare zi Hristos, de bunătățile care în fiecare clipă lle revarsă peste noi, atunci degrabă ne-am întoarce alergând către El, i-am cădea în genunchi și I-am mulţumi din clipa aceasta și până în ceasul morţii, ceas care nu este departe de niciunul din noi.
Mulţi musulmani, iudei, budişti sau hinduşi îi fac de ruşine pe creştini cu ardoarea rugăciunilor și recunoştinţei lor faţă de Dumnezeu. Noi creștinii trebuie mai mult să-I mulțumim lui Dumnezeu, căci Dumnezeu nostru s-a jertfit pentru noi, a lor însă nu.
Sfântul Ierarh Nicolai Velimirovici
