Bucuria de-a avea cui și pentru ce să mulțumești și să fii recunoscător sau De ce și pentru ce vreau să-i mulțumesc Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Petru

Pe când îmi făceam studiile de master în jurnalism, un deosebit profesor ne spunea că munca de jurnalism are printre multele particularități și această caracteristică, de-a putea avea bucuria, ca prin ce scrii, să ai cui și pentru ce mulțumi. La acel moment nu prea înțelegem cam ce ar vrea să spună acel profesor. Dar de ceva timp, de când sunt prin binecuvântarea și chemarea Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Petru, nu doar cleric la Catedrala Episcopală, ci și colaborator al Centrului Eparhial din municipiul Ungheni, îmi aduc aminte de cuvintele enunțate mai sus, prin care spuneam: „e o bucurie să ai cui și mai ales pentru ce mulțumi”. Și aceste cuvinte îmi revin în minte ori de câte ori Chiriarhul nostru, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Petru, înfăptuiește cu multă dăruire și abnegație deosebite activități pastoral-misionare și educaționale.

Probabil mulți dintre frățiile și domniile voastre știți sau ați aflat din rețelele mass-media, duminica trecută, 4 septembrie, la Ungheni a avut loc Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din Episcopi de Ungheni și Nisporeni. Această grandioasa activitate a fost organizată prin implicarea plenară a Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Petru. Iar ceea ce vreau să relatez de acum în acolo, nu le spun doar ca și colaborator al Înaltpreasfinției Sale (deși îmi revine această sarcină și din acest punct de vedere), ci vreau să mă expun ca un tată a 4 copii, 3 dintre care cât de curând vor păși de pe treapta copilăriei, pe treapta tinereții, tinerețe ce pare a fi tot mai primejdioasă atât sub aspect moral, dar și spiritual. Or, Înaltpreasfinția Sa înțelegând și cunoscând foarte bine capcanele ce sunt întinse primejdios tuturor tinerilor, înfăptuiește exemplar deosebite activități și întâlniri educative dedicate tinerilor.

Dar să revenim la 4 septembrie, Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din Episcopia de Ungheni și Nisporeni. Întâi de toate vreau să menționez un lucru, pe care nu doar noi cei ai bisericii, dar și multe oficialități laice l-au remarcat spunând că e uimitor cum de s-a reușit să fie adunați la o asemenea întâlnire aproape o mie de tineri. Or, acest fapt evidențiază spiritul organizatoric al Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Petru, dar și implicarea multor preoți. Aici mai adăugăm și faptul că acestor aproape o mie de tineri li s-a oferit materiale informative, cărți și reviste, fiind ospătați din plin la două mese copioase (cu suportul Stareților și Starețelor Sfintelor mănăstiri din cuprinsul Eparhiei), cea de la începutul conferinței, și cea de la sfârșitul întâlnirii. Desigur, că e bine să amintim, pentru a se cunoaște complexitatea acestui mare eveniment, că tinerii prezenți au avut parte și de un program artistic, susținut de formația Brio Sonoris, care au interpretat frumoase cântece autohtone, ce au transmis deosebite mesaje morale și educaționale. Iar după acest moment artistic a urmat conferința „Ocrotirea familiei și lupta împotriva avortului”.

De fapt miezul acestei întâlniri a tinerilor a fost desfășurarea acestei importante conferințe, în timpul căreia au fost prezentate materiale video și comunicate, unele chiar științifice, iar vorbitorii au fost din diferite domenii: preoți, medici, ginecologi, psihologi, profesori, asistenți sociali din Moldova și România.

Și totuși, de ce scriu acest articol, cu intenție sinceră și firească, de a mulțumi și am exprima bucuria și recunoștință. Scriu, deoarece mulțumesc Ierarhului că se îngrijește părintește și EXEMPLAR, de mântuirea și educația moral-spirituală a tinerilor, prin urmare și a copiilor mei. Or, acest lucru l-am auzit din gura multor participanți, atât tineri, cât și însoțitorii lor, spunând că e de o importanță covârșitoare această întâlnire și conferință, prin care li s-a insuflat tinerilor dragostea de frumosul duhovnicesc, li s-a dat sfaturi utile în privința unei adevărate familii fericite și împlinite, și li s-a arătat pericolul și dauna atât trupească, cât și sufletească, în ceea ce privește săvârșirea avortului, care li s-a lămurit că acest păcat mare, este o crimă îngrozitoare.

 Din acest considerent, și pe această cale, vă mărturisesc sincer că am o bucurie reală pentru faptul că activez în preajma unei personalități și figuri atât de proeminent din cadrul Bisericii Ortodoxe din Moldova, precum este energicul și neobositul Arhiepiscop Petru. Iar ceea ce scriu ori de câte ori vreau, o fac în știință de cauză și cu deplină bucurie, că am cui și mai ales pentru ce mulțumi. Or, pentru un tânăr slujitor, spunea Mitropolitul Bartolomeu Anania, e imperios să fie în preajma unui Ierarh dedicat jertfelnic, slujirii arhierești sau măcar în preajma unor duhovnici sporiți. În cazul de față am această bucurie și privilegiu, de a vedea îndeaproape toată activitatea prodigioasă a Arhiepiscopului Petru. De aceea, ca să se știe, nu că înfloresc unele lucruri, ci îmi recunosc stângăcia că nu prezint în totalitate și în complexitatea lor, toate activitățile arhipăstorești ale Ierarhului meu.

Sfântul Ioan Gură de Aur îndeamnă: „Să mulţumim tuturor, pentru toate.” Iar un frumos proverb macedonian spune: „Mulţumirea aduce multă bucurie”. Iată aceste îndemnuri și cugetări înțelepte, m-au făcut, ca măcar un cuvânt de mulțumire și un gând de recunoștință să-mi exprim, cu dragoste de fiu duhovnicesc, față de Înaltpreasfințitul Petru, Arhiepiscop de Ungheni și Nisporeni, pentru aceea că, prin tot ce Înaltpreasfinția Sa înfăptuiește jertfelnic, îmi dă posibilitatea să scriu cu bucurie despre ceea ce văd, simt și cunosc că aduce mult folos oamenilor, atât sub aspect spiritual, moral și educațional.

Și încă ceva, cum îmi spunea un prieten ziarist zilele acestea: „tare îmi mai doresc să scriu despre multe asemenea evenimente, săvârșite de câți mai mulți, atât din mediul laic, cât și cel bisericesc”, (nu doar într-o singură localitate și de o singură persoană), deoarece au o importanță majoră, o necesitate stringentă și un real folos moral și spiritual, roadele cărora vor fi culese, poate și de noi, dar mai ales de generațiile viitoare.

prot. Ștefan RÎMBU