Diavolul mereu atacă pacea. În familie, în comunitate, în lume, în suflet. Dacă știm acest fapt, că acolo unde este un miros de ceartă este un diavol, să fim mai prudenți și mai hotărâți de a alege pacea. Să știți că acolo unde este minciună și dezbinare este un drac. Poate chiar să ne fie de ajutor această cunoștință, pentru a depăși momentul de ceartă.
Cearta în familie zguduie toată bucuria casnică. Ea creează răni care apoi au nevoie de mult timp pentru a fi vindecate.
Pacea e darul lui Dumnezeu. ,,Niciodată nu veți avea pace și liniște sufletească dacă nu veți iubi și ierta ca Hristos. Noi nu știm să iertam. Tu, care vii la biserică – eu pentru tine vorbesc – tu, care știi că Dumnezeu vrea pace, tu prin tăcere să dezarmezi pe cel care a pornit cearta, căci din dușman poți să ți-l faci prieten. Această comportare arată diferența dintre tine, care intri cu folos în biserică și cel ce nu vine sau vine numai cu trupul.” (Părintele Constantin Sârbu)
În acest context, care merită toată atenția de a fi observat, deducem care este mijlocul prin care o familie, poate sa trăiască fericit: comuniunea și buna prietenie cu Dumnezeu. De aici se va naște răbdarea, iertarea, înțelepciunea și toată virtutea.
Dacă vezi că se începe ceartă, oprește-te un pic și zi în gând de zece ori ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluește-mă pe mine păcătosul!” Dacă ai pierdut o ceartă, ridică-te îndată și pune gândul cel bun în inimă: iartă și cere iertare!
Pacea și rugăciunea se sprijină una pe alta și nasc toată binecuvântarea în familie! Fiți cu pace și rugați-vă Domnului pentru toate!
Să aveți pace!
Prot. Nicolai BOIAN
