În slujbele dumnezeieşti ale Bisericii noastre Ortodoxe, clerul şi poporul, sfinţiţii slujitori şi poporul se prezintă ca o unitate; o singură inima şi un singur suflet (Şi ne dă nouă cu o gură şi o inimă a slăvi şi a cânta preacinstitul şi de mare cuviinţă numele Tău).
Preotul şi diaconul cheamă la rugăciune, la preamărire şi la mulţumire către Dumnezeu şi sfinţii Săi; mirenii se roagă, preamăresc, aduc mulţumiri împreună cu sfinţii slujitori. Această unitate trebuie avută neîncetat în vedere în cultul divin spre care ea sileşte şi îndeamnă pe toţi.
Din cultul divin, din alcătuirea lui, se vede că sfinţiţii slujitori sunt, după harul, darul şi puterea lui Iisus Hristos, mijlocitori între Dumnezeu şi oameni, care aduc înaintea lui Dumnezeu cererile, mulţumirile şi laudele, pocăinţa lor, că ei sunt săvârşitorii Tainelor Dumnezeieşti.
Sfântul Ioan din Kronsdat