Prăznuirea scoaterii cinstitei Cruci a Domnului s-a așezat în această zi în anii binecredinciosului împărat grec Manuil (1143-1180) și a marelui domn al Rusiei, Andrei Gheorghievici, de către preasfințitul Luca, patriarhul Constantinopolului, de mitropolitul Constantin al Kievului și de Nestor, episcopul Rostoyului. Și s-a așezat această prăznuire pentru o pricină ca aceasta: împăratul Manuil și marele domn al Rusiei petrecând în pace și iubire de frați, s-a întâmplat într-o zi de au ieșit la război: cel din Constantinopol împotriva turcilor, iar acesta din Rostov împotriva bulgarilor, că atunci marele domn Andrei petrecea în Rostov. Bulgarii erau un popor necredincios, care se chemau așa după râul Volga, fiindcă petreceau în josul acestui râu. Și le-a dăruit Domnul Dumnezeu la amândoi biruință împotriva potrivnicilor. Împăratul grec a biruit pe turci, iar domnul Rusiei a biruit pe bulgari și i-a supus lui, făcându-i birnici ai stăpânirii sale.
Sărbătoarea Scoaterii Sfintei Cruci consta în procesiuni care se făceau în Constantinopol, cu părticele din lemnului Sfintei Cruci, pe toată durata postului Sfintei Marii pentru a-i proteja pe locuitori de boli și epidemii. Aceste procesiuni au loc și în prezent începând cu data de 1 august, având același scop.
Aceasta era legată de apariţia pe cer a Sfintei Cruci, înainte de lupta de la podul Milvius a Sfântului Împărat Constantin cel Mare, dar şi de descoperirea lemnului Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Elena.
Însă, mai concret, această sărbătoare de astăzi este legată și de eliberarea grecilor de sub sarazini, care a avut loc în timpul împăratului Manuel Comnenul (1143-1180), fapt care s-a realizat cu ajutorul Sfintei Cruci. În unele biserici rusești se obișnuiește ca în aceasta zi să se săvârșească sfințirea Apei Mici.
Sărbătoarea Scoaterii Sfintei Cruci coincide cu Postul Adormirii Maicii Domnului și începe de regula 1 / 14 august. La această dată, în cetatea Constantinopol era scos în procesiune lemnul Sfintei Cruci, din Palatul Imperial, până la Catedrala Sfânta Sofia. Participau o mulțime de preoți și diaconi, care o tămâiau pe toată durata procesiunii. Vreme de doua săptămâni, până pe 15 august, din Biserica Sfânta Sofia se făceau zilnic procesiuni, în diferite zone ale cetății.
Fiecare procesiune se oprea la câte o fântână, care avea baptisteriu (loc pentru botezul persoanelor mature), pentru a savarți sfințirea apei. La întoarcere, Sfânta Cruce era așezată iarăși pe Sfânta Masa. Precesiunile se făceau în toate cartierele orașului, pentru a-i proteja pe locuitorii capitalei de epidemiile ce se puteau răspândi ușor în timpul căldurilor din luna august.
În vechiul Ceaslov grec scrie: „Datorită mulțimii slăbiciunilor și bolilor molipsitoare din popor, în august, potrivit unui obicei străvechi, se face procesiune cu Lemnul Sfintei Cruci din Constantinopol, pe străzi, spre sfințirea locurilor și alungarea bolilor. În ajun, pe 31 iulie, Lemnul Crucii se scoate din trezoreria imperiala și se duce pe sfânta masă a marii biserici, Sfânta Sofia. De la această dată și până la Adormirea Maicii Domnului, este purtata prin oraș, după săvârșirea Litiei, spre a fi venerata de popor.”
Ziua de 1 august constituie un prim pas în cinstirea Mântuitorului în luna august, fiind urmată de Schimbarea la Față a Domnului(6 / 19 august) și de venerarea Sfintei Marahme a Domnului (16 / 29 august). Cele trei sărbători erau considerate în legătură.
Sfânta Cruce rezumă în ea însăși întreaga operă mântuitoare a Fiului lui Dumnezeu Întrupat. Crucea înseamnă renunțare, înfrânare, despătimire, eliberare și înălțare la Dumnezeu, iar în asumarea Crucii ni S-a făcut model Mântuitorul Iisus Hristos.
Sfintei Cruci, de-a lungul anului bisericesc, îi sunt închinate mai multe zile de prăznuire: Înălțarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie; Duminica Sfintei Cruci, a treia duminică din Postul Mare; Scoaterea cinstitului Lemn al Sfintei Cruci, pe 1 august; Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer, în Ierusalim, pe 7 mai.
Dionisie din Furna în „Erminia picturii bizantine” nu ne furnizează detalii despre felul în care trebuie să fie pictat icoana la „Scoaterea Sfintei Cruci” prăznuită astăzi. El însă ne vorbește despre înălțarea Sfintei Cruci, serbată pe de 14 septembrie: „o Biserică și într-însa [un] amvon; și sus pe amvon stând Sfântul Macarie, patriarhul Ierusalimului, ținând cinstita Cruce a lui Hristos, și lângă dânsul un diacon ținând o cădelniță; lângă amvon sfânta Elena Împărăteasa și cu dânsa mulți boieri și mulțime de popor, uitându-se în sus la cinstita cruce, și avându-și toți mâinile înălțate spre amvon”.
Sursa: Sinaxarul lunii august
