Duminică, 26 august 2018, cu binecuvântarea Preasfințitului Petru, Episcop de Ungheni și Nisporeni, la sediul Episcopal, s-a desfășurat lecția cu titlul Postul și importanța lui pentru creștin, ținută de către Președintele Sectorului Eparhial Activitate Pastorală pentru Tineret, Ioan GAJIM.
Răspunsurile ce au fost date la niște întrebări foarte pertinente pe marginea acestei teme, sperăm că au ușurat mult percepția tinerilor referitoare la Post și-i vor determina să privească cu alți ochi de până acum această cale de înaintare spre Cer.
Chiar de la început am dorit să aflăm dacă Dumnezeiasca Scriptură vorbește despre Post; Care este viziunea Sf. Părinți despre Post? Cine zice că trebuie să postim? Mai are vreo relevanță postirea pentru creștinul de azi?; iar în a II-a parte a lecției elevii au aflat despre lucrarea Postului în viața lor!
Astfel, în multe pagini ale Dumnezeieștii Scripturi ne încredințăm despre existența postului și despre faptul că mulți drepți și proroci ai Scripturii vechi au postit; ca de exemplu, Iona, în capitolul 3 versetul 5 ne spune că în urma propovăduirii sale „ninivitenii au crezut în Dumnezeu, au ţinut post şi s-au îmbrăcat cu sac, de la cei mai mari şi până la cei mai mici”; iar legiuitorul Moise, când s-a suit pe Muntele Sinai, „a stat acolo la Domnul patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi; şi nici pâine n-a mâncat, nici apă n-a băut. Şi a scris Moise pe table cuvintele legământului: cele zece porunci.” (Ieșire 34:28).
Deși El este Cel care a dat lui Adam porunca postului (cf. Sfântului Vasile cel Mare), și Hristos-Domnul a postit, căci după ce a fost botezat, ,,Iisus, plin de Duhul Sfânt, S-a întors de la Iordan şi a fost dus de Duhul în pustie, Timp de patruzeci de zile, fiind ispitit de diavolul. Şi în aceste zile nu a mâncat nimic; şi, sfârşindu-se ele, a flămânzit” (Luca 4:1-2; Matei. 4:2).
Atunci când postește, creștinul nu se crispează, nu răspunde urât și nu arată că postește, pentru că actul postirii este darul lui pentru Dumnezeu. Și Mântuitorul ne spune ca atunci când „postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi smolesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă, şi-au luat plata lor. Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală, Ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie” Matei 6:16-18. Cunoscătorul inimilor și Cercetătorul neadormit al omului vede orice se lucrează de către om, fie de față, fie în ascuns și voiește ca pe lângă postul alimentar, să ne abținem și de la lucrurile urâte care strică sufletul.
Perioada de Post nu este neapărat o perioadă de întristare a sufletului, căci despre ce mâhnire poate fi vorba atunci când sufletul se curățește de zgura păcatului, când se despătimește și ajunge să simtă prezența harului Duhului Sfânt? Aceasta ne-o arată și Sf. Vasile cel Mare, spunând că: „Am cunoscut harul posturilor prin prorocul Isaia care zice: «Nu postiți în judecăți și în certuri», iar Domnul a zis: «Nu fiți triști, ci spală-ți fața și ungeți capul tău». Să fim deci cuprinși de niște sentimente ca acestea, așa cum am fost învățați, să nu ne mâhnim de zilele ce se apropie, să fim veseli în ele așa cum se cuvine sfinților. Cel trist, nu primește cunună, iar cel care suspină, nu biruiește. Nu te întrista când ți se poartă de grijă. E o nebunie să nu te bucuri de sănătatea sufletului și să te mâhnești de schimbarea mâncărurilor, lăsând să se înțeleagă că-ți face mai multă bucurie plăcerea mâncării decât purtarea de grijă a sufletului. Săturarea mărginește plăcerea numai la trup, postul însă urcă folosul la suflet”.
Deși postul este o reținere totală sau parțială de la anumite alimente și băuturi pe un timp mai lung sau mai scurt, în scop religios-moral, totuși, această reținere de la mâncări și băuturi trebuie însoțită și de:
- Reținerea de la gânduri;
- Pofte și
- Patimi și fapte rele
Atunci când postim, există pericolul ca înfrânarea noastră să privească numai partea materială și să se transforme într-un post strict alimentar, sau dietă. Dar adevăratul Post nu ține cont numai de trup, ci și de suflet. Prin urmare, postul alimentar conduce la o curățire a sufletului, la o fortificare a lui, căci atunci când slăbește trupul, sufletul prinde putere.
Tinerii prezenți au aflat de câte feluri este Postul:
- Post total – când nu se consumă nimic
- Post aspru – – adică mâncare uscată: pâine, semințe, fructe uscate și apă, o singură dată pe zi, după ora 15:00.
- Post obișnuit – când creștinul mănâncă mâncăruri pregătite din alimente vegetale cu untdelemn, mâncându-se de mai multe ori pe zi și gustându-se și puțin vin (după unii vinul nu este îngăduit), și
- Post cu dezlegare – când se mănâncă pește și se bea vin.
Ei au mai aflat că înafara celor 4 posturi de peste an, creștinii mai postesc și Miercurea și Vinerea, iar despre postirea în zi de Luni au aflat că este practicat mai mult în mediile călugărești, dar poate posti în zi de Luni oricine dorește să aibă liniște și binecuvântare de la Dumnezeu, în special cei căsătoriți.
Beneficiile Postului pentru cei care-l practică sunt foarte multe. În primul rând, Postul ne întoarce în Rai, apoi Restaurează firea umană, și Însănătoșește corpul.
Sunt numeroase cercetări medicale care au demonstrat că practicarea postului previne bolile degenerative (ca Alzheimer, Parkinson, Cancerul etc.); ne ferește de boli cardiovasculare; întărește și prelungește viața. Ba mai mult, Universitatea de California de Sud, în urma unor cercetări spune chiar că postul impulsionează celulele stem să producă noi celule albe în sange, care luptă cu infecţiile; și căÎntărește sistemul imunitar (reduce enzima PKA, care este asociată cu procesul de îmbătrânire şi cu un hormon care creşte riscul de apariţie a cancerului şi a tumorilor.
Dincolo de dimensiunea materială, postul e despre lupta pe care omul o are, căci: „lupta noastră nu este împotriva trupului şi a sângelui, ci împotriva începătoriilor, împotriva stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii, care sunt în văzduh” (Efeseni 6:12) și care caută să robească prin plăceri omul, cu trup și suflet.
„Săturarea mărginește plăcerea numai la trup. Postul însă urcă folosul la suflet” a spus odinioară foarte înțelept Sf. Vasile cel Mare. De aceea, fie ca prin el tinerii prezenți să-și facă simțitoare sufletele, ca să se bucure de binecuvântarea lui Dumnezeu, care este mai presus de orice plăcere materială.
