Istoria bisericii „Acoperământul Maicii Domnului” din s. Palanca, r. Călăraşi
Biserica „Acoperământul Maicii Domnului”.
Localitatea: s. Palanca, r. Călăraşi.
Anul înființării: secolul XVII.
Administrator: Protoiereu Vitalie GORE.
Slujiri arhierești (ultima): 08 noiembrie 2016.
Biserica de lemn „Acoperământul Maicii Domnului” din s. Palanca, r. Călăraşi, este înregistrată de către Comisia Naţională a Republicii Moldova pentru UNESCO, în ghidul de monumente istorice din Republica Moldova (Chişinău – 1995).
Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” a fost zidită în secolul al XVII-lea. În anul 1825 locașul sfânt a fost reamplasat în cimitirul din Palanca.
În anul 1879 biserica a fost reparată, acoperită cu tablă de fier şi vopsită cu vopsea verde. Asemenea şi clopotniţa.
În anul 1921 biserica a fost reparată; în interior şi exterior.
Conform Procesului verbal din 30 august 1942 şi foilor de inventar, scris de parohul ABABII Vlad şi comisia de inventariere, s-a constatat că biserica de lemn „Acoperământul Maicii Domnului” are temelia construită din piatră şi este acoperită cu tablă de fier. Lungimea bisericii cu altarul şi pridvorul măsoară 15 metri, iar lăţimea – 4 metri.
Autorul Dorinel Echim, (Fundaţia Cultural, Bucureşti, 2001), în lucrarea „Biserici de lemn din Basarabia şi Bucovina”, vorbeşte despre biserica de lemn din s. Palanca, atestată în 1817, Călăraşi, județul Ungheni.
Din aceeaşi sursă aflăm că biserica a fost adusă în s. Palanca din s. Rădeni, Călăraşi (de fapt diploma de transmitere a bisericii de lemn de la Rădeni este adresată s. Mîndra, unde se şi află altă capodoperă de lemn, atestată la 1842 în s. Mîndra, r. Călăraşi)
În altă sursă, autorul COGAN scrie că biserica a fost zidită la 1797, fiind adusă la Palanca în 1847 şi alungită în 1879. Se mai scrie că temelia de piatră a fost pusă o talpă groasă de stejar.
Particularităle stilistice ale bisericii sunt – pridvor, pronaos, naos şi altar. Biserica mai include în concepţia volumetrică un nou element constructiv: turla ortogonală, ridicată deasupra altarului, care vis-a-vi de turnul clopotniţei, asigură dominantele vertical ale construcţiei. Particularitate deosebită a acestei biserici este că altarul are forma pentagonală.
Însă în documentele din Arhiva Naţională aflăm că în 1819 locuitorii din s. Palanca, care numărau 54 gospodării, se adresează cu rugăminte la Eparhia din Chişinău de a le ajuta să construiască o biserică în sat.
În 1820 conform Ucazului Alteţei Imperiale, rugămintea sătenilor este aprobată şi se atribuie mănăstirii Hîrjauca să rezolve această rugăminte. Conform acestui document, bisericuţa de lemn din mănăstire este mutată la cimitirul din s. Palanca cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului” şi este numită bisericuţă de cimitir. Drept dovadă, în bisericuţa de lemn se păstreză crucea de la Prestol, datată cu anul 1823.
(Din colecţia informaţională, Arhiva, Tatiana Popa, fondatorul muzeului „Casa Părintească” s. Palanca, r. Călăraşi).
11 августа 1820 – По указу Его Императорского величества вышла резолюция о передаче жителям, живущим на монастырской мошии Паланке, имеющей с окружными поселениями больше 100 дворов, перенести старую церковь из монастыря вместо которой в оном выстроена новая (Фонд 1232 опись 1 дело нр 4).
Despre preoţii care au slujit găsim în formularul de serviciu, care ne confirmă că în anul 1928 parohul bisericii din Palanca a fost Ioan SILVESTROVICI, absolvent al Seminarului teologic din Chişinău. Cântăreţ era Eugen CRAUCIUC, absolvent al Şcolii de cântăreţi din Chişinău, iar epitrop Teodosie CERNOMAZ – ţăran din satul Palanca.
În cimitir se află mormântul parohului VERSTIUC, care a slujit până în anul 1928.
În anul 1942 paroh al bisericii a fost Preotul Vlad ABABII.
În anul 1928 alături de bisericuţa de lemn se zideşte biserică de piatră, arhitectură brâncovenească sub oblăduirea parohului SILVESTROVICI şi a dascălului CRAUCIUC. Construcţia a continuat, ajungând până la acoperiş, iar în 1944 din cauza războiului, construcţia este stopată. După război bisericuţa de lemn este închisă, iar din cea nouă neterminată a fost scos un rând de piatră de un metru şi jumătate pentru grajd, apoi biserica devine depozit. La momentul de față în biserica din piatră ocazional se săvârșește serviciul divin.
Bisericuţa de lemn, rămasă fără de stăpân, ajunge în anul 2000 grav deteriorată. Din rămăşiţele adunate, Ministerul Culturii, la insistenţa arhitectorului BÎZGU, mută biserica, din locul ei din cimitir, la vreo 100 de metri mai jos. Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” a fost resfințită în anul 2009.
În zilele noastre credincioșii din satul Palanca au marea binecuvântare de a se ruga și de a participa la sfintele slujbe, care se oficiază în biserica din lemn.
Parohia a fost păstorită de către Preotul Valentin ZICU, și o perioadă de timp de către părintele Ieromonah ANTONIE, slujitor al mănăstirii Hîrjauca.
În anul 2011 Preasfințitul PETRU, Episcop de Ungheni și Nisporeni, a vizitat biserica.
În perioada 2015-2017 paroh al bisericii a fost Preotul Marin ALBU. La data de 08 noiembrie 2016 Preasfințitul PETRU, Episcop de Ungheni și Nisporeni a săvârșit o vizită arhipăstorească în parohia Palanca și a oficiat Sfânta Liturghie în biserica „Acoperământul Maicii Domnului”. La serviciul divin au participat enoriașii locașului sfânt și oaspeți din alte localități. La final, ctitorii au primit Diplome Arhierești.
La momentul de față, parohia Palanca este păstorită de către Protoiereul Vitalie GORE, paroh al bisericii „Sf. M. Mc. Dumitru” din s. Mîndra, r. Călărași.
Contacte:
Biserica „Acoperământul Maicii Domnului”, s. Palanca, r. Călăraşi.
