Istoria bisericii „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” din s. Lăpușna, r. Hîncești

Biserica „Sf. Arh. Mihail și Gavriil”.

Localitatea: s. Lăpușna, r. Hîncești.

Anul înființării: 1819.

Preot paroh: Protoiereu Serghei SLĂNINĂ, Protopopul Circumscripției Hîncești.

Slujiri arhierești (ultima): 19 februarie 2013 – Sf. Liturghie (13 februarie 2022 – Taina Sf. Cununii). 

 

De-a lungul evoluției sale, localitatea Lăpușna a avut de parcurs mai multe etape de ascensiune și declin. De la un centru urban economic și administrativ, la un sat basarabean aflat în stăpânirea proprietarilor ecleziastici și laici. Un rol distinct în istoria acestei comunități l-a jucat biserica, datele documentare și arheologice confirmând existența cel puțin a unui locaș de cult încă din perioada medievală.

Biserica veche de la Lăpuşna, din punct de vedere planimetric, este atribuită perioadei domniei lui Ştefan cel Mare de la sfârşitul secolului al XV-lea. Aceasta face parte din şirul locaşelor de cult de tip dreptunghiular cu patru compartimente (altar, naos, pronaos şi pridvor), care, în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, existau în paralel cu bisericile de tip triconc. După cum s-a menţionat în literatura de specialitate, biserica veche de la Lăpuşna a fost construită în anii 1495 sau 1500-1501 şi era primul locaş dreptunghiular cu patru compartimente, care a servit mai apoi în calitate de prototip pentru bisericile de plan similar, ridicate în localităţile Arbore (1502), Reuşeni (1503-1504), Dobrovăţ (1503-1504), Şipote (1507), Brănişteni (1520), Părhăuţi (1522), Baia (1532).

O informaţie deosebit de importantă ne parvine dintr-un document din anul 1662, în care sunt menţionaţi preoţii domneşti din Lăpuşna, „anume popa Tiron şi diaconul Trischii”. În baza acestei din urmă informaţii, se admite, pe bună dreptate, existenţa în Lăpuşna a unei biserici, ctitorii domneşti, care trebuia să fi fost situată în apropiere de curtea domnească (după noi, lângă hanul negustoresc). În baza unui studiu comparativ, dr. Tamara NESTEROV emite ipoteza destul de plauzibilă conform căreia ctitorul „bisericii domnești” din Lăpușna ar fi Ștefan cel Mare. În același timp, dacă admitem existenţa unor legături ale lui Alexandru Lăpuşneanu, cu Lăpuşna, care pornesc de la mama sa, Anastasia, pare să nu fie lipsită de temei ctitorirea celor două instituţii (biserica şi conacul) încă din domnia acestui din urmă voievod.

Săpăturile arheologice vin să completeze şi să confirme datele izvoarelor scrise referitor la edificarea actualei biserici de la Lăpuşna pe fundaţia bisericii medievale, care, din punct de vedere arhitectural, poate fi datată cu epoca lui Ştefan cel Mare de la sfârşitul secolului al XV-lea sau începutul secolului al XVI-lea (CONFIRMARE – FIGURI 1 ȘI 2, CARTE PG 202).

Pe timpuri s-ar fi deschis un mitoc (o mică mănăstire), slujitorii mitocului aparținând mănăstirii Neamț, din dreapta Prutului. Atunci când în 1814, Mitropolitul GAVRIIL (Bănulescu-Bodoni) permite lăpușnenilor să-și construiască o altă biserică din piatră în locul celei vechi, s-a concretizat că biserica va fi construită pe temelia mănăstirii vechi. De aici se confirmă existența unui mitoc, adică a unei mănăstiri la Lăpușna, care ar fi existat cu slujitori aparținând mănăstirii Neamț până prin 1814.

Am putea doar admite, ca ipoteză de lucru, că ajungând domn Alexandru Lăpușneanu a putut să-și sprijine fratele și pe mamă sa la ctitorirea unei biserici în Lăpușna, poare chiar aceea cu hramul Sfinții Voievozi, al cărei ecou pare să răzbată mai târziu, ca una domnească. (Esanu A, Esanu V, pg. 31, carte Lapusna).

Potrivit „Formelor de înștiințare”, întocmite de Protopopul Ioan DIMITRIU la 1 ianuarie 1812 privind biserica cu hramul Sfinților Voievozi din satul Lăpușna, ținutul Lăpușna, aflăm că locașul era de lemn, îndestulat cu toate veşmintele, cărţile și podoabele (arhiva Națională a RM, dosar 613, pr. Manole BRIHUNEȚ).

BISERICA „SF. ARHANGHELI MIHAIL ȘI GAVRIIL”.

Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Lăpușna a activat încă din cele mai vechi timpuri, edificiul actual fiind ridicat conform datelor oficiale la 1819, pe temeliile vechii biserici domnești. Ea a fost zidită cu sprijinul locuitorilor din Lăpușna, o contribuție considerabilă, potrivit unor date de la sfârșitul secolului al XIX -lea, au avut-o și reprezentanții familiilor Tomuleț și Leon, deveniți după 1817 proprietari ai moșiei fostului târg, pe care o obținuseră în urma unui schimb făcut cu mănăstirea „Sfântului Ioan Gură de Aur” din Iași, închinată mănăstirii Driano din Albania.

Cât privește istoricul bisericii noi, în acest context se cere menționată insistența și râvna preoților în edificarea unui locaș de cult trainic, de piatră. Aflăm din dosarul privind construcția bisericii din satul Lăpușna despre înștiințarea adusă la 28 ianuarie 1814 de Protopopul Ioan DIMITRIU, privind vechimea bisericii și necesitatea construirii unei biserici noi, de piatră, deși locuitorii satului cereau să se facă „de lemn în amănari și zădită de lut și cu piatră”. Totodată, Protoiereul Ioan menționa că și podoabele sunt proaste, care tot după binecuvântare urmau să se facă, subliniindu-se astfel și insistența preoților în înfrumusețarea bisericii atît în interior, cît și în exterior. Astfel, citim din raportul Protopopului Ioan DIMITRIU din ținutul Lăpușnei că la 29 ianuarie 1814 a fost dată binecuvântarea de a se ridica o biserică nouă în locul celei „vechi și slabă cu totul” purtând același hram, Sfinții Mai Marii Voievozi Mihail și Gavriil. Biserica urma să fie ridicată „după planul ce s-au dat la mâna preoților din oraș Lăpușna”. La 5 februarie 1814, cu nr. 301, de la Dicasteria Exarhicească a Eparhiei Chișinăului și Hotinului a venit rezoluția Înaltpreasfințitului, potrivit căreia „(…) dăm voie și blagoslovenie a se face biserică de nou în locul cei vechi cu același hram cu care după planul ce sau dat la mâna preoților din oraș Lăpușna”.

Din documentele vechi:

Pre Înalt Preosfinții Sale, chirio chirio, Gavriil Mitroplit și Exarh și a feliuri de ordine cavaleriu, și a Sfântului Îndreptătoriului Sinod Cilen.

Cu multe lacrimi cerem spre milostivire Preosfinția Voastră, că după a doilea jalobă ce sau dat pentru facerea mănăstirei de piatră din tărgu Lăpușna, s-au pus de lăcuitori la cale, și au tocmit și meșteri chetrari ca să o zidească pre temelie mănăstirei vechi, luându-să și condrat din măna lor și li s-au dat și o somă de bani întrănd în lucrarea Sfintei mănăstiri adică a să curăți piatra veche și moluzul de pe temelia veche și altele ce să arată prin condratul ce s-au făcut și acum viind părintele egumenul de la Sfântul Ioan Zlatoust din Iași, care iaste stăpân moșiei aceia în cămpu, iară vatra tărgului iaste a lăcuitorilor după hrisoavele ce au la măna lor, întărite de preluminații domni. La care au arătat părintele egumenu că ar fi făcut schimbare aceasta moșie cu niște boiari din cea parte ca să urmeze locuitorii după cum sânt moșiile boierești, și fiind că pănă acum n-au fost supărată vatra tărgului cu nemică după scrisorile ce sănt, acum tărgoveții fiind ceruți de părintele egumenul ni-au arătat și zapisile de învoială ce au făcut cu boiarii din cea parte ce ar fi schimbat moșia Lăpușna și acum păntru pricina aceia au stătut lucrul facerei Sfintei Mănăstiri și meșteri ce sănt tocmiți șed fără de lucru. Pentru care cu multe lacrimi cerem milă Înalt Preosfințiilor Voastre ca să fim povățuiț cum și pentru sfințirea temeliei facem arătare, fiindcă temelia rămăne tot acei veche, trebuie să să sfințească au tot cu sfințirea cea dintăi va rămâne, să fie mila Preosfinții Voastre și pentru condice de milostenie spre săvărșirea cheltuelei Sfintei Mănăstiri, la care facem arătare și pentru prețul pietrarilor, 5300 lei bani, 1500 zile de lucru, și altele pentru facerea mănăstirei, și fiind că lăcuitorii sănt înprăștiați la Prut cu pază la beteturi și la alte supărări.

1814 april 6

Gavriil vornic ot Lăpușna

Toderașcu Tuhilat

Toader Parfenii

și noi tot tărgul Lăpușna.

Rezoluția: 1814 года, апреля 7 дня. На испрошение помощи строющеися церкви изготовить книгу на два года, строение же начинать с одным воду освящением

Peste doar câteva luni, la 6 aprilie 1814, Gavriil vornic de Lăpușna, Toderașcu Tuhilat, Toader Parfenii și locuitorii târgului Lăpușna se adresează Mitropolitului și Exarhului GAVRIIL „cu multe lacrimi”, întrucât după rezoluția Înaltpreasfințitului Mitropolit privind ridicarea bisericii de piatră „s-au pus lăcuitorii la cale, și au tocmit și meșteri chetrari ca să o zidească pre temelie mănăstirei (bisericii – n.n.) vechi, luându-să și contract din măna lor și li s-au dat și o somă de bani întrând în lucrarea Sfintei mănăstiri, adică a să curăți piatra veche și moluzul de pe temelia veche și altele ce să arată prin contractul ce s-au făcut și acum viind părintele egumenul de la Sfântul Ioan Zlatoust din Iași, care iaste stăpân moșiei aceia în cămpu, iară vatra tărgului iaste a lăcuitorilor după hrisoavele ce au la măna lor, întărite de preluminații domni”.

La data de 5 noiembrie 1819 Protoiereul Ioan DIMITRIU din satul Buiucani, ținutul Orhei, conform rezoluției eliberate la începerea construcției, face un raport potrivit căruia anunță ca a fost binecuvântată ridicarea bisericii de piatră cu hramul Sfinților Mai Marilor Voievozi Mihail și Gavriil în satul Lăpușna, ținutul Orhei, care după câțiva ani a și fost finisată. Fiind pregătită cu toate podoabele ei și lucrurile necesare, protopopul roagă să se elibereze un Antimis nou și să se sfințească noul locaș construit, primind următoarea rezoluție: „Dăm blagoslovenie Protopopului Ioan Dimitriu să sfințească biserica din satul Lăpușna cu hramul Sf. Mai Marilor Voievozi ce să prăznuesc în 8 zile noiemvrie cu nou Antimins ce s-au dat de noi”.

În așa fel, concluzionăm că biserica de piatră cu hramul Sfinții Mai Marii Voievozi Mihail și Gavriil din satul Lăpușna a fost construită în anii 1814–1819, în perioada vizată, la insistența preoților și reprezentanților locuitorilor satului, fiind eliberate mai multe condici de milă pentru colectarea resurselor necesare edificării ei.

La începutul lunii decembrie 1813 Ieromonahul IOANICHIE, egumenul mănăstirii Sf. Ioan Gură de Aur din Iași încheie cu neamurile Tomuleț și Leon două zapise de schimb pentru moșiile mănăstirii din stânga Prutului. Primul zapis a fost încheiat la 01 decembrie 1813, prin care mănăstirea dădea moșiile Lăpușna cu locuitori, iar cel de-al doilea a fost încheiat la 03 decembrie 1813, prin care frații LEONEȘTI, în schimbul unei case din Iași, din mahalaua mănăstirii Ioan Gură de Aur și o sumă de 15 mii de lei luau de la aceeași mănătire moșia Boghiceni cu locuitori, de la același ținut.

În anul 1902 a fost zidită din piatră și acoperită cu olane casa parohială, „storojca”, fiind cheltuită în acest scop suma de 1 120 de ruble.

În anul 1913, biserica a fost reparată de către cler, cheltuielile ridicându-se la suma de 10.000 de ruble. În perioada interbelică, în anul 1923, biserica a fost reparată capital de către enoriași, fiind cheltuită suma de 275 000 de lei. În 1935 a fost reînnoită de către locuitorii satului, dar și cu banii bisericii, cheltuindu-se suma de 40 500 lei. O altă reparație capitală a locașului sfânt a fost efectuată în anii 1942-1943, fiind reabilitată după cutremurul din anul 1940, iar sfințirea s-a oficiat în ziua de 14 noiembrie 1943. Cu această ocazie biserica a fost tencuită din nou și văruită, interiorul fiind pictat în ulei; au fost reparate sau înlocuite ușile și ferestrele; s-a construit un nou cafas. Biserica era împrejmuită cu un gard din nuiele, iar din față cu un zid de cărămidă.

După 1870 la Lăpușna a fost deschisă școala primară cu o clasă, iar în 1872 învățător de religie era Părintele Constantin Domintie PRANIȚCHI.

Conform datelor pentru anul 1897, la Lăpușna funcționa o Școală ministerială cu două clase pentru băieți, în care studiau 76 de elevi, și o școală de fete cu o singură clasă, în care-și făceau studiile 28 de eleve, învățător fiind fiul lui Constantin Domintie PRANIȚCHI, Dimitrie.

Din datele pentru anul 1916 cunoaștem că aici funcționau două școli primare de o singură clasă pentru băieți și pentru fete, separat.

CLERUL ȘI SLUJITORII BISERICII:

În anul 1812 la biserica veche de lemn din târgul Lăpușna oficiau slujbe trei preoți:

* Preotul Ioan Vîrlan (Varlaam) NOFIT. Avea vârsta de 34 de ani, era fiu de preot, hirotonit la 25 mai 1801.

* Preotul Apostol, fiul lui Gavriil, în vârstă de 43 de ani, fiu de mirean, hirotonit preot pentru biserica din Lăpuşna la 03 ianuarie 1809.

* Preotul Nicolae Vîrlan (Varlaam) NOFIT, de 29 ani, fiu de preot hirotonit pentru această parohie la 25 decembrie 1808.

* În 1827 aici oficiau slujbe doi preoți: Ștefan Vîrlan (Varlaam) NOFIT, 41 de ani, fiu de preot, hirotonit preot pentru această biserică la 31 mai 1819, și Sofronie ODOBESCU, hirotonit în anul 1828.

* Vasilie Ioan NOFIT, fiu de preot, născut pe la 1802, nu a studiat la Seminar, a fost hirotonit de Înaltpreasfințitul DIMITRIE (Sulima) în anul 1833, aprilie 28, preot pentru biserica din Lăpușna.

* Preotul Gheorghe Apostol GRIGORAȘ. Se naște pe la 1800, într-o familie de preoți, nu a studiat în Seminar, la 15 aprilie 1832 a fost hirotonit de Arhiepiscopul DIMITRIE (Sulima) în funcția de preot la biserica Sf. Arhangheli din Lăpușna. Cunoștea bine cântecul bisericesc și catehizisul. În 1845, la 19 noiembrie, a fost decorat cu bederniță; în 1860 a fost decorat cu Crucea de bronz.

* Preotul Nicolae Apostol GRIGORAȘ. Fiu de preot, născut pe la 1804, nu a studiat la Seminar, hirotonit de Înaltpreasfințitul DIMITRIE (Sulima) la 1838, iunie 24, pentru biserica din Lăpușna. Cântă, citește și cunoaște catehizisul bine. În anul 1845, la 19 noiembrie, i s-a acordat dreptul de a purta bederniță.

* Preotul Leon MIHAILOV. S-a născut în anul 1832 în familia preotului Leon Ilie MIHAILOV din satul Băcioi, județul Chișinău, absolvent al Seminarului Teologic din Chișinău (1855). A fost hirotonit preot pentru parohia Lăpușna în ziua de 5 octombrie 1855. Este primul preot cu studii seminariale de la această parohie. S-a aflat în calitate de preot la această biserică până în anul 1857.

* Preotul Constantin Domintie PRANIȚCHI. Fiu de cântăreț, după absolvirea Seminarului Teologic din Chișinău, cu gradul de student, pentru care avea atestat, în anul 1872, la 03 ianuarie, a fost confirmat de conducerea eparhială în funcția de învățător de religie la școala populară din Lăpușna, iar la 23 ianuarie – în funcția de ajutor de deputat pentru circumscripția respectivă. În anul 1873 a fost decorat cu bederniță.

* Preotul Petru LOZAN. Născut în anul 1854, a absolvit Seminarul Teologic din Chișinău (1876). În ziua de 02 octombrie 1877 a fost hirotonit preot pentru biserica din Lăpușna, iar la 23 octombrie 1878 a fost transferat la biserica din localitatea Popuşoi, județul Akkerman.

* Preotul Vavila NAGACEVSKI. A absolvit Seminarul Teologic din Chișinău (1873). În 1879, ianuarie 24, la cerere, a fost strămutat la biserica Sfinților Arhangheli din s. Lăpușna, în funcția de preot secund, fiind numit în calitate de învățător de religie la școlile locale. La 5 septembrie 1879 Arhiepiscopul PAVEL (Lebedev) i-a dat permisiunea să folosească în slujire bederniță, drept distincție pentru serviciile aduse Eparhiei. Preotul Vavila NAGACEVSKI activează în calitate de paroh la Lăpușna din 16 februarie 1881. A deținut funcții de membru al Consiliului protopopesc, Comitetului de Construcție și Comisiei de Revizie, din 1907 până în 1910. La 17 martie 1881 a fost eliberat de datoria predării religiei la școala de fete din Lăpușna, în această calitate fiind desemnat Preotul Alexei SOLEARSKI, care a îndeplinit această funcție până la 27 mai 1881 când a fost strămutat la Leușeni.

* Preotul Eusebie Profirie PRAȘCĂ. Se naște în anul 1882. Absolvent al Seminarului Teologic din Chișinău în anul 1905, la 01 septembrie 1906 a fost transferat la biserica din s. Lăpușna, ca al doilea preot. La 01 ianuarie 1911 era membru al Comisiei de Revizie, la 01 ianuarie 1915 a fost numit învățător de religie, iar la 03 noiembrie 1915 era numit paroh al acestei biserici. Decorat cu bederniță la 20 iunie 1911; cu scufie la 1 martie 1915.

* Preotul Ioan DOLIȘCINSCHI. În anul 1900 a absolvit Seminarul Teologic din Chișinău. A activat în mai multe parohii, în 1926 s-a transferat la biserica din Lăpușna. A fost membru activ al Societății Istorico-Arheologice Bisericești din Basarabia, colaborând cu redacția revistelor „Кишиневские Епархиальные Ведомости” și „Luminătorul”.

* Preotul Andrei DODUL. Absolvent al Seminarului Teologic din Chișinău (1923), licențiat al Facultății Teologice din Cernăuți (1929), licențiat în drept (1931). În 1924 a absolvit școala de ofițeri din Craiova. La 13 octombrie 1929 a fost hirotonit preot pentru biserica din Lăpușna.

* Protoiereul Gheorghe CHIRIȚA. S-a născut la 06 mai 1932. A studiat la Seminarul Teologic din Odesa, apoi la Academia Teologică din Zagorsk (Rusia), pe care a absolvit-o în 1959. În același an, a fost hirotonit în treapta de diacon. A fost hirotonit preot în 1961 pentru biserica „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” din satul Lăpușna, fiind parohul ei până în februarie 2013, când se stinge din viață. Despre calitatea sa de paroh al bisericii din Lăpușna ne confirmă și Lista clerului ce activa în RSSM din 25 martie 1965.

* Protoiereul Seghei SLĂNINĂ. S-a născut la data de 05 august 1977 în mun. Chișinău. A absolvit Academia de Teologie Ortodoxă din Moldova. La data de 06 martie 2013 a fost numit în funcția de paroh al bisericii.

La data de 20 mai 2018 Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Moldova, Înaltpreasfințitul VLADIMIR, Mitropolitul Chișinăului și al întregii Moldove, aflându-se într-o vizită în Episcopia de Ungheni și Nisporeni, și anume în Protopopiatul Hîncești, a vizitat biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Lăpușna, raionul Hîncești.

Aici Înaltpreasfinția Sa, împreună cu Ierarhul locului, Preasfințitul PETRU, Episcop de Ungheni și Nisporeni, au fost întâmpinați de Preotul paroh, Protoiereul Serghei SLĂNINĂ, care a prezentat oaspeților mersul lucrărilor de reparație a interiorului bisericii.

La data de 13 februarie 2022 Înaltpreasfințitul PETRU, Arhiepiscop de Ungheni și Nisporeni, a oficiat în biserica ,,Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”, Taina Sfintei Cununii asupra tinerilor Bogdan și Cristina SLĂNINĂ. Mirele, Bogdan, este fiul cel mai mare al Părintelui Serghei SLĂNINĂ.

În parohie se desfășoară activități dedicate tinerei generații.

 

Contacte:

Biserica „Sf. Arh. Mihail și Gavriil”, s. Lăpușna, r. Hîncești

2 iulie 2022 - Biroul de Presă al Episcopiei de Ungheni şi Nisporeni