Un articol recent din MIT Technology Review a evidențiat cercetările efectuate de trei oameni de știință de la Universitatea Stanford care analizează crearea de „organoizi” – trupuri umane crescute în laborator, dezvoltate din celule stem pluripotente, concepute fără creier, pentru a preveni conștiința și durerea. Acești organoizi ar putea servi drept bănci de organe, putând rezolva problema lipsei critice de țesuturi și organe umane transplantabile. Cercetătorii susțin că, fără componente neuronale, aceste creații nu au capacitatea de a gândi, de a simți sau de a suferi, oferind un potențial avantaj etic față de modelele actuale de cercetare bazate pe animale.
Organoizii reprezintă un progres promițător, dar încă teoretic. Acestea sunt corpuri umane dezvoltate în întregime în afara uterului, folosind celule stem și tehnologii de gestație artificială, dar fără componente neuronale. Această abordare ar putea oferi o rezervă nelimitată și personalizată de organe și țesuturi pentru transplant, cu potențialul de a elimina necesitatea testării pe animale, de a reduce listele de așteptare pentru transplanturi de organe și de a permite un depistaj precis al medicamentelor cu riscuri minime de respingere.
Progresele în biotehnologie, precum uterul artificial și cercetarea celulelor stem, au adus acest concept mai aproape de realitate. De exemplu, oamenii de știință au recreat recent primele etape ale dezvoltării embrionului uman folosind celule stem. Aceste progrese sugerează posibilitatea de a produce corpuri umane vii fără structurile neuronale care permit conștiința.
Cu toate acestea, cercetătorii recunosc existența unor provocări semnificative. Reglementările actuale din SUA, cum ar fi „regula celor 14 zile”, restricționează cercetarea embrionilor umani dincolo de 14 zile, împiedicând dezvoltarea corpurilor adulte. A 15-a zi marchează începutul gastrulării, când se formează filonul primitiv și se diferențiază straturile germinale – o etapă crucială în dezvoltarea embrionară naturală.
Deși organoizii rămân o perspectivă îndepărtată, cercetătorii susțin că potențialul de a salva vieți și de a reduce suferința face ca această idee să merite a fi aprofundată, în ciuda problemelor etice majore pe care le ridică.
Dna Juristă, Iuliana CURECHEU
