A zis fratele: Dar sunt multe, Părinte, poruncile Domnului; și cine poate să le țină minte pe toate, ca să se nevoiască pentru toate? Și mai ales eu, care sunt puțin la minte? De aceea aș vrea să aud un cuvânt scurt, ca, ținându-mă de el, să mă mântuiesc prin el.
Și a răspuns Bătrânul: Cu toate că sunt multe, frate, ele sunt cuprinse într-un singur cuvânt:
„Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată puterea ta și din tot cugetul tău; și pe aproapele tău, ca pe tine însuți” (Marcu 12, 31).
Cel ce se străduiește să țină acest cuvânt împlinește toate poruncile. Dar cel care nu s-a desfăcut de împătimirea după cele materiale, nu poate să iubească, cu adevărat, nici pe Dumnezeu, nici pe aproapele. Căci este cu neputință ca cineva să se lipească și de cele materiale, și să iubească și pe Dumnezeu. Aceasta este ceea ce zice Domnul: „nimeni nu poate să slujească la doi domni!” (Matei 6, 24). Sau: „nimeni nu poate să slujească lui Dumnezeu și lui Mamona” (Luca 16, 13).
Căci în măsura în care mintea noastră se alipește de lucrurile lumii, e robită de ele și nesocotește porunca lui Dumnezeu, călcând-o.
Sf. Maxim Mărturisitorul,
Cuvânt ascetic, în Filocalia, vol. 2
