Preacuvioasă Maică Egumenă PARASCHEVA,
Stareță a Sfintei Mănăstiri Hîncu
Astăzi, când Biserica Ortodoxă o cinstește pe Cuvioasa Parascheva, Preacuvioșia Voastră aveți o sărbătoare cu dublă semnificație, prin faptul că nu doar Vă cinstiți sfânta al cărui nume îl purtați din ziua călugăriei, dar celebrați și împlinirea a 30 ani de când, prin rânduiala lui Dumnezeu și cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului VLADIMIR, Mitropolitul Chișinăului și al Moldovei, ați fost rânduită a fi stareță a Mănăstirii Hîncu, închinată de la întemeierea ei, din 1678, Cuvioasei Maicii noastre Parascheva.
E prea puțin dacă am spune doar că ne bucurăm pentru realizările și obiectivele atinse pe plan duhovnicesc, administrativ și material în toți acești 30 ani de stareție. La asemenea momente de omagiere se cuvinte să aducem și cuvinte de înaltă apreciere și cuvenita laudă, pentru toate cele care le-ați reuși să le faceți ca și stareță, cu ajutorul lui Dumnezeu și a Cuvioasei Parascheva, dar și cu sprijinul oamenilor mărinimoși
Întâi de toate ar trebui să specificăm faptul că, văzând hărnicia, abilitatea și devotamentul cu care armonizați viața monahală, rugăciunea personală și problemele administrative, putem să mărturisim cu adevărat că Dumnezeu a binecuvântat Sfânta Mănăstire Hîncu, cu o stareţă rugătoare, jertfitoare și devotată votului monahal, dar și silitoare în a le rândui pe toate spre placul lui Dumnezeu și bucuria duhovnicească a oamenilor. Căci datorită spiritului organizatoric şi rugăciunii lucrătoare, ați reușit, așa cum menționam mai sus, cu ajutorul lui Dumnezeu și a Cuvioasei Parascheva, să transformați Mănăstirea Hâncu, într-o perlă adevărată a monahismului din țara noastră, ajungând să fie una din cele mai cunoscute și vizitate, dar și mai frumoasă vatră monahală, care strălucește pe bolta Bisericii Ortodoxe din Moldova.
Preacuvioasă Maică Stareță,
Astăzi toți își bucură ochii și sufletul văzând frumusețea Mănăstirii Hîncu, ce te duce cu gândul la frumusețea desăvârșită a raiului. Dar foarte puțini sunt cei care cunosc cum era această mănăstire la începuturile ei de după redeschiderea din 1992 și cum ați primit-o atunci când ați fost numită ca stareță aici, când totul era mai mult pângărit și dărâmat. Doar Dumnezeu știe rugăciunile făcute în miezul nopții și mulțimea lacrimilor vărsate în fața icoanelor, prin care cereați ajutorul Divin și prin care era vădită nădejdea neclintită a sufletului, izvorâtă din credința arzândă a inimii, că veți reuși să readuceți la viață duhovnicească și să redați o frumusețe strălucitoare acestei vechi și deosebite vetre monahale, încărcată de istorie zbuciumată, dar și de sfințenia înrădăcinată aici prin rugăciunea și nevoințele monahale a atâtor viețuitori cuvioși pe care i-a odrăslit Sfânta Mănăstire Hîncu.
De aceea, așa cum spunea un mare sfânt contemporan sârb, Cuviosul Tadeu: „A fi stareț nu e doar o demnitate și o putere de a conduce duhovnicește și administrativ, ci este o cruce greu de dus de foarte mulți. Stareția este o slujire, o ascultare, o responsabilitate pe măsura importanței locului, o jertfire o nevoință ce le întrece aproape pe toate nevoințele monahale.” Iar Cuvioșia Voastră sunteți caracterizată de această afirmație teologică, întrucât aceste calități duhovnicești v-au însoțit permanent în slujirea de stareță a Mănăstirii Hîncu în toți acești 30 ani.
Nu putem să nu spunem că multe din calitățile și darurile duhovnicești pe care le aveți în prezent, sunt moștenite de la mama Preacuvioșiei Voastre, Maria, care va oferit o aleasă educație creștină și o dragoste puternică față de Sfintele Mănăstiri, unde de mică, ținută de mâna ei truditoare și mângâitoare, mergeați la multe mănăstiri spre închinare și unde rămâneați adesea la slujbele de noapte și ascultare mănăstirească făcută zile la rând
Preacuvioasă Egumenă PARASCHEVA,
Alături de aceste cuvinte apreciative și de laudă cuvenită, pe care vi le adresăm merituos, Vă aducem în dar și cuvinte de urare duhovnicească, prin care Vă dorim ca Dumnezeu, prin rugăciunile Cuvioasei Parascheva, să vă dăruiască tărie duhovnicească și putere sufletească de a răzbi prin noianul tuturor încercărilor, a ispitelor și a tuturor provocărilor provocărilor. Să aveți mereu aceiași grijă și dragoste de mamă față de toți viețuitorii și viețuitoarele Sfintei Mănăstiri, așa cum îndeamnă Sf. Ioan Scărarul, „păstorul, adică starețul (stareța) să povățuiască și să călăuzi prin nerăutate, cu sârguință și rugăciune pe cei încredințați.”
Avem nădejdea că Dumnezeu Vă va ajuta ca și de acum încolo să fiți tot atât de străduitoare și harnică, tot atât de chibzuită și înțeleaptă, tot atât de sfătuitoare și povățuitoare pentru obște, dar și tot atât de rugătoare și iubitoare de sfintele slujbe și cele sfinte.
Din toată inima Vă dorim să păstoriți obștia și să administrați întregul complex monastic, cu mult har și îmbelșugată rodire, cu spor și cu bucurie duhovnicească, spre slava lui Dumnezeu, întru cinstea Cuvioasei Parascheva și spre bucuria duhovnicească a tuturor credincioșilor, ctitorilor, binefăcătorilor și închinătorilor Sfintei Mănăstiri Hîncu.
La mulți, binecuvântați și rodnici ani în slujirea de stareță!
Cu aleasă prețuire și doriri de tot binele duhovnicesc,
PETRU,
Arhiepiscop de Ungheni și Nisporeni
