Ieri, 9 februarie, 2022, la un post de televiziune, în cadrul unui buletin de știri, a fost difuzat faptul că în Municipiul Edineț, Consilierii Raionali au votat alocarea sumei de un milion de lei pentru demararea lucrărilor de construcție a viitoarei Catedrale Episcopale „Sfântul Ierarh Vasile cel Mare” din acest oraș. Și după cum era de așteptat, deși firește nu ar trebui să fie așa, au început să apară valuri de reacție vizavi de acest act lăudabil, de-a acorda ajutor financiar respectivului edificiu eclesiastic.
În acest manifest al meu, nu voi comenta părerile dezonorabile ale tuturor celor care aduc injurii la adresa Bisericii și a slujitorilor ei. În acest manifest vom lămuri câteva lucruri esențiale, cu nădejdea că ne vom face înțeleși, și că nu se vor pune piedici alocării sumei de bani menită pentru construcția Catedralei din Municipiul Edineț.
Înțelegem cu toții că trecem prin momente grele, mai ales sub aspect economic și că de multe lucruri ducem lipsă, și că nu există infrastructura ce ne-o dorim (dar nu biserica e devină pentru acest fapt). Dar cu toate aceste, nu înseamnă că nu mai trebuie să înfrumusețăm și să construim Sfinte Biserici, Catedrale și Mănăstiri. Or, tocmai acestea s-au dovedit în timp, de foarte multe ori să fie oaze de redobândirea speranțelor pierdute, limanuri de liniște sufletească. Și tot Bisericile, Catedralele și Mănăstirile nu de puține ori s-au dovedit a fi centre de activitate socială, de ajutorare a bolnavilor, a bătrânilor, a orfanilor, a văduvilor și a tuturor celor aflați în lipsuri materiale. Dar ca sfintele locașuri să-și poată îndeplini și aceste meniri, e nevoie ca ele mai întâi să fie construite. Or, viitoarea Catedrală Episcopală din municipiul Edineț, când va fi edificată în totalitate, cu siguranță că va fi activă nu doar pe segmentul slujirii sfintelor slujbe, ci va fi foarte activă pe toate segmentele sociale, culturale și educaționale.
În acest context îmi aduc aminte de un cuvânt foarte important în aceste vremuri spus de Sfântul Ierarh Nectarie: „Toți cei care se împotrivesc bisericii, de-a activa și mai întâi de-a fi zidită, nu-i înțeleg menirea și nu-i cunosc rolul și necesitatea ei spirituală, dar și materială”. Căci o biserică, dar mai ales o Catedrală Episcopală este prin excelență o și carte de vizită a unui oraș. Aș întreba acum pe stimații Domni și Doamne din Administrația Publică Locală, atunci când mergeți în delegații, în țări preponderent ortodoxe, după ședințele de lucru, oare nu vizitați Catedrala sau Biserica din acea localitate? Deci iată că și domniile Voastre, cât și urmașii Dumneavoastră în itinerarul turistic cu siguranță că veți include și monumentala Catedrală Episcopală care necesită acum, poate mai mult ca niciodată sprijin și ajutor financiar.
De ce oare în majoritatea țărilor ortodoxe majoritatea reprezentanților Administrației Publice Locale contribuie consistent la edificarea sfintelor locașuri? Nu de puține ori mi-a fost dat să aud de la mulți ierarhi din Ucraina spunând că Administrația Publică Locală de la ei vin singuri, din propria lor inițiativă să ajute la construirea sau întreținerea sfintelor biserici și catedrale, zicând ei, că e o bucurie sufletească și o onoare să fim printre cei care contribuie la zidirea și edificarea sfintelor biserici. Oare ei să fi înțeles mai bine decât noi importanța acestora?
Nu facem acuzații la modul de gândire și de percepție logică a celor care se împotrivesc vehement alocării unei sume de bani la construcția respectivei Catedrale Episcopale, dar întrebăm cu nedumerire, oare credeți că din acei bănuți adunați de la vinderea lumânărilor e posibil să construiești o Catedrală? Oare credeți că din ceea ce se adună chiar de la unele slujbe și taine bisericești, oricum sume nesemnificative, comparativ cu prețurile materialelor de construcție, e posibil să înalți un sfânt locaș?
Sincer să fiu, am fost surprins în mod neplăcut de atitudinea celor care se împotrivesc alocării sumei menționate. Acum ei sunt oarecum deranjați de acest fapt, dar de ce au uitat că Înaltpreasfințitul Nicodim, Arhiepiscopul de Edineț și Briceni a făcut în nenumărate rânduri generoase acte caritabile, donând Spitalului Raional din Edineț tiruri întregi cu aparate medicale performante, ajutând de asemenea, în nenumărate rânduri cu diferite bunuri – produse alimentare, haine, încălțăminte, medicamente, mulțime de oameni aflați în lipsuri materiale. Fiind alături de cei bătrâni, nevoiași și familiile cu mulți copiii. Oare aceste acțiuni caritabile nu sunt un motiv ca și societatea, prin Administrația Publică Locală să întindă o mână de ajutor la construirea Catedralei Episcopale, după cum și Episcopia de Edineț și Briceni a întins de nenumărate ori mână de ajutor păturilor vulnerabile ale societății?
Închei cu nădejdea că toate cele enunțate în acest material va sensibiliza pe cei vizați aici, care se împotrivesc alocării sumei menționate pentru lucrările de construcție a viitoarei Catedrale Episcopale. Avem și certitudinea că în cele din urmă vor înțelege cu toții că ajutând la construirea unui sfânt locaș, îl ajuți de fapt pe Dumnezeu. Vor mai înțelege poate și aceea că împotrivindu-te zidirii unui sfânt locaș, te pui împotriva lui Dumnezeu. Or, cu Dumnezeu nu poți să te împotrivești.
Și să reținem ce spune Sfântul Ioan Gură de Aur: „Dumnezeu nimănui nu îi rămâne dator. Dacă îi oferi ceva (dacă ajuți la construirea unui sfânt locaș), El îți va dărui înmiit înapoi, atât în lumea aceasta, cât și în cea viitoare”.
Cu dragoste creștinească și durere sufletească,
+PETRU,
Arhiepiscop de Ungheni și Nisporeni
