Mănăstirea Frumoasa
Mănăstirea de maici cu hramul ″ Sfînta Treime″
Stareţa mănăstirii – egumena Benedicta (Mura)
Adresa: Mănăstirea ″ Sfînta Treime″
s. Frumoasa, r-n. Călăraşi
Republica Moldova
MD-2400
E- mail: benedictamf@yahoo.com
Site: frumoasa.md
Telefon: fix 373 0 244 38029
mob. 068670171
pangar 060140391
Traseu: Mănăstirea Frumoasa este situată în inima Codrilor Moldovei, adică pe Podişul Central Moldovenesc în zona Călărașilor, la 60 km de Chișinău, în satul Frumoasa, la o distanţă de 14 km de raionul Călăraşi.
Accesul la mănăstire pentru pelerini şi vizitatori se poate face pe drumul national Chişinău- Ungheni, care leagă mănăstirea de capitala ţării, o şosea care şerpuieşte, prin Străşeni, Bucovăţ şi Călăraşi.
Patru mănăstiri ale raionului Călăraşi sînt cunoscute departe de graniţele raionului şi ţării, sînt loc de pelerinaj atît pentru cetăţenii Moldovei, cît şi pentru cetăţenii din străinătate. Pelerinii numesc, adesea, acest traseu, Crucea Pravoslavnică, ceea ce e legat cu locaţia mănăstirilor. Dacă priviţi harta traseului, veţi vedea, că două dintre porţiunile de drum, care duc spre mănăstiri, se intersectează sub formă de cruce.
1. Scurt istoric al Mănăstirii Frumoasa
Mănăstirea Frumoasa cu hramul Sfintei Treimi reprezintă un aşezământ monahal pentru maici cu mod de viaţă chinovial. Ea face parte din mănăstirile istorice ale Moldovei şi a fost fondată aproximativ în anul 1804 de către ucenicii Sf. Paisie Velicicovschi: Serafim ieromonahul, Ioanichie ieromonahul, Macarie ieromonahul şi Atanasie monahul. Prima atestare documentară ţine de actul de danie semnat la 10 iunie 1807 de către ctitorul şi ziditorul principal al mănăstirii rezeşul Efrem Iurcu, (mai târziu schimonahul Eftimie) împreună cu alţi donatori din satele Bravicea şi Onişcani.
Mănăstirea a fost zidită în prima jumătate a sec.XIX cu străduinţa fondatorului şi în special a celui de al patrulea Stareţ, arhimandritul Benedict Lascar, fost ucenic al Sf.Paisie Velicicovschi, tovarăş al Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodonni, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Chişinăului vreme de 25 ani şi stareţ al Frumoasei vreme de 32 ani.
La mijlocul sec.XIX, dartorită stareţului Benedict, mănăstirea a cunoscut o înflorire duhovnicească şi intelectuală ierepetabilă. În cadrul mănăstirii activa şcoala duhovnicească pentru copiii clericilor, iar mai târziu şi şcoala pentru copiii satului, care poseda o rară bibliotecă compusă din manuscrise, cărţi aduse de la mănăstirea Neamţ şi cărţi editate la tipografia exarhicească din Chişinău.
La 28 octombrie 1937, prin decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în scopul pregătirii cadrelor pentru nou-înfiinţatul Institut al Călugăriţelor Infermiere din Chişinău, mănăstirea a fost transformată în chinovie pentru maici. Primele călugăriţe au fost aduse de la mănăstirea Hirova. Tot în acest timp la Frumoasa a fost organizat seminarul monahal „Regina Maria” cu termenul de studii de 3 ani, care pregătea în fiecare an cîte 25 studente pentru continuarea studiilor la Institutul Monahal din Chişinău. Elevele erau selectate din toate mănăstirile de maici din Moldova. Stareţa egumena Taisia Paciu a înfiinţat aici un atelier pentru ţesutul stofei bisericeşti, unical în Basarabia.
În timpul celui de al doilea război mondial, mănăstirea a trecut prin multe greutăţi.
În mai-iunie 1946 mănăstirea Frumoasa a fost lichidată, personalul s-a retras la mănăstirile Hirova şi Tabăra, iar clădirile mănăstirii au fost trecute în folosinţa statului. Biserica Adormirii Maicii Domnului a activat ca biserică de ienorie pentru credincioşii satului Frumoasa până în anul 1954, avându-l ca paroh pe protosinghelul Arcadie Stratan, fost duhovnic al mănăstirii, iar anul 1956 a fost semi-demolată şi transformată în sală de sport.
În anul 1947 în mănăstire a fost organizat un centru de plasament pentru copii orfani, numit „orăşelul copiiilor”. Biserica Sfintei Treimi a fost transformată în clubul satului Frumoasa.
În anul 1965 orfelinatul a fost reorganizat în şcoală specială pentru copii cu handicap auditiv.
În anul 1973, după ce un copil surdo-mut, în mod miraculos, şi-a căpătat auzul, cu scopul de a preveni orice fel de propagandă religioasă, în mănăstire a fost organizat penetenciarul de corecţie pentru minore.
copii alienaţi mintal.
La 20 septembrie 1994 cu străduinţa ieromonahului Vasile Ciobanu, duhovnicul mănăstirii Răciula, manastirea Frumoasa a fost redeschisă ca mănăstire de călugări.
Din octombrie 2002 pînă în decembrie 2005 stăreţia mănăstirii a fost încredinţată arhimandritului Ambrozie Munteanu. La 23 noiembrie 2004 mănăstirea şi-a serbat jubileul de 200 ani de la fondare şi 10 ani de la redeschidere.
La 7 iulie 2005, arhimandritul Ambrozie (Munteanu), stareţul mănăstirii Frumoasa, cu binecuvântarea IPS VLADIMIR Mitropolit al Chişinăului şi al Întregii Moldove, a sfinţit temelia bisericii schitului în cinstea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi a Sfântului Paisie de la Neamţ.
La 27 decembrie 2005, cu binecuvântarea ÎPS Mitropolit Vladimir şi prin hotărârea Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, mănăstirea a fost reorganizată în aşezământ monahal pentru călugăriţe.
Din 27 martie 2006 mănăstirea se află sub conducerea stareţei monahiei Benedicta Mura.
La 30 iulie 2008, cu binecuvîntarea ÎPS Mitropolit Vladimir s-au pus bazele Şcolii de Iconografie şi Mozaic „Sfîntul Ioan Damaschin”, Director fiind numit arhimandritul Ambrozie Munteanu, duhovnicul mănăstirii.
În luna septembrie 2011, cu binecuvîntarea Prea Sfinţitului Petru, Episcop de Ungheni şi Nisporeni, ŞTIM a fost transferată în oraşul Ungheni, pe lîngă Centrul Eparhial.
În luna iunie 2013, activitatea ŞTIM a fost suspendată pe o perioadă nedeterminată, dat fiind faptul ca sediul acesteea, de la Centrul Eparhial îşi încheie activitatea.
2. Bisericile Mănăstirii Frumoasa
Biserica Adormirii Maicii Domnului
· Biserica centrală a complexului monastic
· Biserică de vară
· Stil arhitectoral moldovenesc cu elemente ruseşti
· Plan dreptunghiular,format din Altar, Naos, Pronaos
· Cupolă masivă deasupra Naosului
· Turn-clopotniţă deasupra Pronaosului
SFINŢENII:
În Mănăstirea Frumoasa se păstrează icoana Maicii Domnului din catapeteasma primei bisericuţe din lemn. În perioada de pustiire s-a păstrat în chilia monahiei Eupraxia Moşneguţu de la mănăstirea Răciula.
Deasemenea se mai păstrează o părticică din Lemnul Sfintei Cruci (donaţie a ÎPS Ioan, Mitropolit al Portugaliei şi Braziliei) precum şi părticele din sf. Moaşte:
1.Sf. Apostol Andrei cel Întîi Chemat
2. Sf. Apostol și Evanghelist Marcu
3. Sf. Dr. Lazăr cel înviat a patra zi
4. Sf. Zaheu Vameşul
5. Sf. Ierarh Nicolae, făcătorul de minuni din Mira Lichiei
6. Sf. Ierarh Vasile cel Mare
7. Sf. Ierarh Atanasie cel Mare
8. Sf. Ierarh Ioan cel Milostiv
9. Sf. Ierarh Grigore al Acragandei
10. Sf. Ierarh Ignatie (Breanceaninov)
11. Sf. Ierah Filaret (Drozdov), Mitropolitul Moscovei
12. Sf. Ierarh Nectarie de Eghina
13. Sf. Mmc. Gheorghe, purtătorul de biruinţe
14. Sf. Mmc. Pantelimon, tămăduitorul
15. Sf. Mmc. Mercurie
16. Sf. Mmc. Iacov Persul
17. Sf. Mmc. Varvara
18. Sf. 14000 prunci omorâţi de Irod
19. Cuv. Pimen cel Mare
20. Cuv. Ioan Colibaşul
21. Cuv. Efrem Sirul
22. Cuvioşi mucenici din pustiul Hozeva omorâţi de arabi
23. Cuvioşi mucenici din m-rea sf. Sava
24. Cuv. Serghie de la Radonej
25. Cuv. Serafim de la Sarov
26. Cuv. Ambrozie de la Optina
27. Cuv. Nil de la Stolobensk
28. Cuv. Muc. Elizaveta (Romanova)
29. Cuv. Parascheva de la Iaşi
30. Cuv. Alexandra de la Diveevo
31. Cuv. Marta de la Diveevo
32. Fericita Matroana de la Moscova
33. Sf. Muc. Atanasie de la Bârnova
34. Sf. Muc. Eutihie
35. Cuv. Vichentie (Malău)
36. Cuv. Antim (Găină)
37. Sfânt necunoscut de la Neamţ.
În pronaos se află racla cu moaştele arhimandritului Benedict care în primăvara anului 1850 a fost înmormântat în stînga altarului Bisericii ridicate de el. Ulterior, mormântul său a fost devastat şi distrus, iar în prezent, cu binecuvăntarea ÎPS Vladimir moaştele arhimandritului Benedict au fost aşezate intr-o raclă în biserică
Biserica Sfintei Treimi (1859-1861)
· Biserica de iarnă
· Plan dreptunghiular în formă de navă
· Alcătuită din Altar, Naos, două Pronaose laterale şi Pridvor
· Trei turle artificiale
3. Personalul Mănăstirii Frumoasa
În iulie 2014 în mănăstire se aflau:
· schimonahii – 2
· monahii – 6
· rasofore – 7
· ascultătoare – 6
· preoţi – 3
· diaconi – 1
· ascultători – 2
4. Graficul slujbelor
Clerul slujitor al mănăstirii:
1. duhovnicul, egumenul Teodosie (Ursachi),
2. ieromonahul Iordan (Sârbu),
3. ieromonahul Sava (Zgurean).
Programul liturgic zilnic :
5.30 – deşteptarea;
6.00 – începutul slujbelor de dimineaţă (miezonoptica, acatistul zilei, ceasurile 3, 6 şi Sf. Liturghie);
10.00 – prima masă;
10.30 – ascultări;
15.00 – a doua masă;
17.00 (vara) 16.00 (iarna)– începutul slujbelor de seară (ceasul 9, Vecernia, Utrenia, ceasul 1)
19.30 – Pavecerniţa Mică unită cu Canonul Maicii Domnului .
Joi noaptea
23.00 – miezonoptica
23.30 – acatist la comandă
00.00 – ceasurile 3 şi 6
00.30 – Sf. Liturghie
02.00 – Rugaciunile Sf.Vasile cel Mare.
Vineri
08.00 – Acatistul Maicii Domnului la Icoana mănăstirii
09.00 – Taina Sfîntului Maslu.
Sîmbătă
06.30 – rugăciunile dimineţii (la chilie)
06.40 – miezonoptica
07.15 – ceasurile 3 şi 6
07.30 – Sfînta Liturghie
09.30 – Parastas pentru fondatori şi ctitori.
În Duminici şi Sărbători
07.30 – rugaciunile dimineţii (la chilie)
07.40 – miezonoptica
08.00 – acatistul zilei
08.40 – ceasurile 3 şi 6
09.00 – Sfînta Liturghie
11.00 – molitfe şi ierurgii la comandă.
Duminică seara
19.30 – Pavecerniţa Mică cu Paraclisul Maicii Domnului
drumul Crucii (procesiune cu icoana Maica Domnului din Vladimir)
– În mănăstire se citeşte zilnic Psaltirea Proorocului David neincetat.
– Canonul de obşte de la chilie constă în a citi zilnic Canonul de Pocăinţă, 100 metanii cu rugăciunea lui Iisus şi 20 închinăciuni cu rugăciunea Născătoarei. Alte rugăciuni şi numărul metaniilor ţin de canonul individual al maicilor.
– Rugăciunile de seară şi dimineaţa se citesc la chilie.
PROGRAMUL DE SLUJBĂ
pentru Săptămîna Întîia a Postului Mare -2013
Luni, Marţi , Miercuri şi Joi
23.00 – miezonoptica, utrenia cu ceasul I
08.00 – ceasurile III şi VI, obedniţa, ceasul IX vecernia, litia pentru răposaţi.
17.00 – Pavecerniţa Mare şi Canonul cel Mare a Sf. Andrei Criteanul.
Vineri
23.00 – miezonoptica, utrenia cu ceasul I .
08.00 – ceasurile III, VI obedniţa, ceasul IX vecernia cu Liturghia Sf. Grigore. Canonul Sf. Teodor cu Sfinţirea Colivei.
18.00 – Utrenia cu ceasul I.
Sîmbătă
07.00– miezonoptica
07.30 – spovedania pentru mireni, ceasurile I, III şi VI, Liturghia Sf. Ioan.
16.00 – ceasul IX, vecernia mică.
18.00 – vecernia mare, utrenia, ceasul I.
Duminică
07.00 – miezonoptica
07.30 – spovedania pentru mireni, Canonul pentru Împărtăşanie, ceasurile III şi VI,
09.00 – Liturghia Sf. Vasile. Te-Deum la triumful Ortodoxiei.
16.00 – ceasul IX, vecernia.
18.00 – Pavecerniţa Mică cu Paraclisul Maicii Domnului.
AVEREA Mănăstirii
• 5 ha pamânt arabil;
• 1 ha livadă;
• 0,5 ha viţa-de-vie;
• 0,5 ha zarzavat;
• 1 iaz.
Pentru mai multe detalii accesați site-ul mănăstirii: www.frumoasa.md
