Cea mai veche vatră de rugăciune din spaţiul dintre Nistru şi Prut, ctitorie a boierului Stan Vărzari, Mănăstirea Vărzăreşti este atestată documentar la 25 aprilie 1420 într-un act emis de către Alexandru Voevod (aprilie 1399 – ianuarie 1432), Domnul Ţării Moldovei, în vederea daniilor făcute lui Pan Vena vornicul, pentru dreapta şi credincioasa lui slujbă.

Deşi este pomenită numai la această dată, Mănăstirea Vărzăreşti afost întemeiată cu mult mai înainte de data semnării acestui act, din considerentul că era destul de populară la acea vreme, din moment ce a servit drept punct de reper pentru trasarea hotarelor moşiereşti.

Mănăstirea este situată la 70 km de or. Chişinău, lângă satul Varzăreşti din r-nul Nisporeni, şi la 32 km faţă de cea mai apropiată gară – Bucovăţ.

Complexul monastic de la Vărzărești are o planificare deschisă şi lejeră. Pe un soclu consolidat cu contraforturi joase şi masive se înalţă biserica principală cu hramul „Sf. Dimitrie”, în partea nordică şi cea estică a bisericii sunt situate chiliile, asemănătoare caselor de locuit.

Mănăstirea este amplasată pe un loc deosebit de pitoresc – o colină înaltă (una dintre cele mai mari altitudini ale țarii: 391 m), cu o vegetaţie abundentă. Este zidită la 3 km mai spre sud faţă de vechea aşezare, având şi deschidere spre sat.

Pitorescul ansamblului se datorează mai ales faptului că mănăstirea este amplasată pe un loc ridicat (satul fiind situat în vale), care accentuează dominanta ei verticală.

Astfel, mănăstirea poate fi observată de la distanţă, fapt ce constituie un stimulent psihologic pentru credincioşi. Deschiderea mănăstirii spre sat relevă dubla misiune pe care a avut-o aceasta de-a lungul timpului, mai întâi cea istorică – rolul de fortăreaţă, fiind clopotul protector al ţinutului Lăpuşnei, şi cea spirituală – prin care s-a împletit credinţa străbună cu destinul neamului.

Deşi, oarecum, retrasă de văzul lumii, accesul la mănăstire pentru pelerini şi vizitatori se poate face prin cele două artere care leagă mănăstirea de capitala ţării: o şosea care şerpuieşte pe vale, prin Străşeni şi Vorniceni spre Nisporeni, iar alta ce străbate pădurile pitoreşti de pe dealuri, ocolind Mănăstirile Condriţa, Căpriana şi Hâncu.

Printre mănăstirile Republicii Moldova, Mănăstirea Vărzăreşti este unică prin faptul că păstrează vie amintirea şi spiritul vremurilor trecute: prin chiliile construite la sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX, care, deşi se află într-o stare deplorabilă, stau mărturie de trecerea grăbită a timpului spre veşnicie.

Mănăstirea Vărzăreşti este un punct de atracţie nu numai prin faptul că este cea mai veche mănăstire din spaţiul basarabean şi că menţine un duh de sihăstrie, chiar dacă se află în apropiere de sat, dar şi din motivul că găzduieşte sub ale sale bolţi Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, cunoscută sub numele „de la Vărzăreşti”, o părticică din Lemnul Sfintei Cruci, precum şi multe părticele de moaşte ale sfinților care, prin prezenţa lor, îndeamnă atât vieţuitoarele din mănăstire, cât şi pelerinii credincioşi să păstreze duhul trăirii autentice a vieţii întru Hristos.

Vezi istoria şi acatistul în cinstea icoanei făcătoare de minuni de la Mănăstirea Vărzăreşti

1.     Bisericile Mănăstirii Vărzăreşti

Pe teritoriul mănăstirii se află o biserică şi un paraclis:

·        biserica cu hramul „Sfîntul Mare Mucenic Dimitrie”

·        paraclis cu hramul ″ Naşterea Maicii Domnului″.

SFINŢENII:

În mănăstire se află:

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Vărzăreşti în chivot  de lemn.

Părticele de Moaşte a mai multor sfinţi:

·        Sf. Ierarh Nicolae făcătorul de minuni din Mira Lichiei

·        Sf. Ierarh Ambrozie al Mediolanului

·        Sf. Ierarh Stelian

·        Sf. M. Mc. Gheorghe purtătorul de biruinţă

·        Sf. M. Mc. Dimitrie izvorîtorul de mir

·        Sf. M. Mc. şi tămăduitor Pantelimon

·        Sf. M. Mc. Mercurie

·        Sf. Întîia Muceniţă şi întocmai cu Apostolii Tecla

·        Sf. M. Mc. Dionisie al Mediolanului

·        Sf. Mc. Antim al Nicomidiei

·        Cuv. Ambrozie de la Optina

·        Cuv. Părinţi de la Optina: Moise, Antonie, Macarie, Leonid, Ilarion, Anatolie, Isachie, Iosif, Varsanufie, Anatolie, Nectarie

·        Cuv. Serafim de la Sarov

·        Cuv. Iov şi Amfilofie de la Poceaev

·        Cuv. Alexie din Carpaţii Rusiei

·        Cuv. Moise  Ungurul de la Pecersкa

·        Cuv. Iona de la Кiev

·        Cuv. Teofil cel nebun pentru Hristos de la iev

·        Cuv. Alexie de la Кiev

·        Cuv. Teoctist

·        Cuv. Părinţi ucişi în Sinai şi Rait

·        Fericita Maica Matrona de la Moscova.

2.     Personalul Mănăstirii Vărzăreşti

         Obştea mănăstirii :

ieromonahi – 1

shimonahii ­– 1

monahii – 9

rasofoare – 8

ascultătoare – 9

ascultători – 2

3.     Graficul slujbelor

Luni, marţi, miercuri, joi:

16:00 Ceasul 9, Vecernia, Utrenia, ceasul 1

           urmat de Acatistul Macii Domnului  ″Bunavestire″

01:00 – 03.30  Miezonoptica. Ceasurile 3, 6 şi Sfînta Liturghie;

Vineri, sîmbătă, duminică şi de sărbători:

08:00  Acatist la Icoana Maicii Domnului Vărzăreşti;

08:25  Miezonoptica;

08:45  Ceasurile 3,6, Sfînta Liturghie;

16:00  Ceasul 9, Vecernia, Utrenia şi ceasul 1.

Vineri  Taina  Sf. Maslu

Cînd este sărbătoare Împărătească sau Hramul mănăstirii, Sf. Maslu nu se săvîrşeşte.