„Maica Domnului știe de necazul prin care trece țara și omenirea întreagă cu această pandemie a necredinței! L-am pierdut pe Dumnezeu! Aceasta e marea tragedie, nu că ne moare cineva apropiat, ci că moare credința în noi, nu mai avem încredere în Dumnezeu. Ne-au biruit mai marii noștri cu aceste frici de tot felul. Și de aceea plânge Maica Domnului.
Icoanele Maicii Domnului plâng cu lacrimi… Și venim noi cu spirt… Ce blasfemie! Să stăm departe de mila lui Dumnezeu, singura care ne poate apăra și scoate din această necredință în care zăcem de atâtea luni și izolați departe unul de altul.
Nici o mamă nu-și trimite copiii și-n stânga și-n dreapta. Orice mamă își adună copii lângă ea, ca și pelicanul când nu mai are ce să le dea să mănânce își frânge pieptul și le dă sânge puilor de pelican și-i hrănește… La fel și Biserica, nu poate să ne țină izolați departe unul de altul, cine adună grămăjoară.
E Mâna sfântă întinsă spre noi, să ne mângâie pe noi și să ne spună „Dragii mei, aveți încredere în Iisus, în Fiul meu, care și-a vărsat Sângele Său, și-a dat Trupul pentru noi, ca noi să ne mântuim”.
Orice copil când merge la mana, mama rezolvă toate problemele, oricât ar fi tata de sever, mama trece cu convingerea ei de iubire, trece peste anumite principii ale tatălui și obține iertare; și obține apropiere. La fel face Sfânta Fecioară Maria. De aceea să avem nădejdea la ea. De aceea alergăm mai degrabă la ea. De aceea mai plângem la ea că ea mai poate pune vorbe bune și mângâiere înaintea Mântuitorului Hristos.
Iisus plânge îndurerat din cauza necredinței noastre că nu ne mai punem încrederea totală în El, ci încredem în alte sisteme și principii omenești și uităm esențial că într-o bună zi ne vom întâlni cu Acela căruia I-am întors spatele, Mântuitorul Iisus Hristos.
Părintele Mihail MILEA
Sursa: Cuvântul Ortodox
