Iubiţi întru Hristos fraţi şi surori,
O bună parte dintre credincioşi, când vine vorba despre sfintele posturi, cea mai mare atenţie o acordă doar Postului Mare. Această neglijenţă faţă de posturi e din motivul că, majoritatea nu cunosc şi nici nu prea vor să cunoască folosul postului. De aceea, aşa cum spune Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur: ,,Mulţi creştini, nedând o prea mare importanţă postului, îl ţin fără tragere de inima sau nu îl ţin deloc. Şi totuşi, trebuie să primim postul cu bucurie, nu cu frică şi părere de rău, căci nu este înfricoşător pentru noi, ci pentru diavoli.”
Tocmai de aceea, acum la începutul Postului Nașterii Domnului, ca şi la celelalte posturi de altfel, vin cu îndemnul părintesc și învățătura Sfinților Părinți cu referire la necesitatea și importanța ținerii acestui post.
Întâi de toate trebuie să știm că postul nu înseamnă doar abținere de la unele bucatele, ci postul cel adevărat și plăcut lui Dumnezeu este când, abținându-ne de la bucate, ne ferim și de păcate. În această privință Sfântul Teodor Studitul spune: ,,Adevăratul post este depărtarea de orice rău”. Iar sfântul Vasile cel Mare și mai lămurit ne spune: ,,Adevăratul post este înfrânarea limbii, depărtarea de mânie, despărțirea de pofte, clevetire, minciună, jurământ strâmb, poftă trupească și orice dezmierdare”. De asemenea și Gura cea de Aur a Ortodoxiei, Sfântul Ioan, Patriarhul Constantinopolului ne îndeamnă astfel: ,,Când postim, nu ajunge să ne abținem de la diferite mâncăruri, ci trebuie să postim şi sufleteşte. Există şi primejdia ca ţinând posturile rânduite de Biserică, să nu avem nici un folos duhovnicesc. Din ce cauză? Pentru că ne ţinem departe de bucate, dar nu ne ţinem departe de păcate; nu mâncăm carne, dar mâncăm sufletele celor săraci; nu ne îmbătăm cu vin, dar ne îmbătăm cu pofte trupeşti; petrecem ziua în post, dar noaptea ne dezmerdăm cu lucruri ruşinoase. În felul acesta pierdem folosul postului. De aceea, postul de mâncare trebuie însoţit de rugăciune, de luptă duhovnicească și de îndepărtarea de orice păcat. Numai astfel vei aduce jertfă bine-plăcută Domnului şi vei avea mult folos”.
C-un îndemn, de asemenea profund și foarte important în privința ținerii postului vine și sfântul Simion Noul-Teolog zicând: ,,Nu falsifica postul ca să nu păţeşti ce păţesc cârciumarii. Dacă ei sunt pedepsiţi când pun apă în vin, cum vei scăpa oare nepedepsit tu, care falsifici asprimea postului prin mâncăruri de post pregătite cu multă sofisticare. Nu huli postul spunând că te îmbolnăveşte! Dimpotrivă, postul îţi dă sănătate! După puţin timp, postul risipeşte şi alungă cum alungă soarele ceața, întunericul patimilor şi acoperământul păcatului aşezat peste suflet. Postul ne face să vedem cu mintea văzduhul duhovnicesc, în care pururea străluceşte Soarele cel neapus, Hristos Dumnezeul nostru”.
Iubiți fii și fiice duhovnicești!
Acest post este și lesne de ținut, întrucât așa cum prevede rânduiala tipiconală, este dezlegare la pește în toate sâmbetele și duminicile, până pe 2 ianuarie, când se începe perioada de înainte prăznuirii Nașterii Domnului. De asemenea, dezlegare la pește este și-n zilele de luni, marți și joi dacă este vreun sfânt însemnat în calendar și cu slujbă deosebită, iar în zilele de miercuri și vineri se dezleagă doar când este hram de biserică sau sărbătoare împărătească.
Totodată vreau și trebuie să menționez faptul că, Dumnezeu cunoaşte şi vede neputinţa şi boala fiecăruia, dar se întristează când noi într-un chip mincinos și fățarnic începem să ne îndreptăţim nedorința sau neputința noastră de a posti, spunând că suntem prinși în diferite activități și munci istovitoare sau că avem careva boli trupești. Desigur că sunt și excepții în privința ținerii din cauza acelor momente menționate aici, doar că trebuie să discute fiecare în parte cu duhovnicul său sau cu preotul din localitate, cerându-i sfat în această privință, iar el vă poate dezlega în anumite cazuri, dar nicidecum nu poate și nu trebuie să anuleze total nevoința postului din viața Dumneavoastră.
Și în acest context e bine să ne aducem aminte de faptul că în toată istoria creștinismului, chiar și în perioada Vechiului Testament, când postul nu era instituit într-un mod concret ca acum, totuși postul era ținut mai ales când erau anumite greutăți și încercări abătute asupra omenirii, deoarece prin ținerea anumitor zile de post însoțit de rugăciune și fapte bune, se cerea de la Dumnezeu milă și ajutor pentru a scăpa din încercarea sau greutatea în care se aflau. Dar oare astăzi, când avem atâtea încercări și greutăți, boli, epidemii, războaie, etc., nu e cazul să stăruim în post și rugăciune? Oare nu trebuie să cerem și noi mila și ajutorul lui Dumnezeu, să se reverse asupra noastră?
Dragii mei,
Închei acest îndemn părintesc prin a vă spune că, pe cât de important este să se țină acest post cu credință, dragoste și nădejde de mântuire, tot pe atât de important și necesar este să stăruim în lucrarea de fapte bune, adică, să facem milostenie și să ajutăm după putință pe cei nevoiași, să avem o pravilă de rugăciune, de dimineață și seară, să frecventăm sfintele slujbe, duminica și-n sfintele sărbători, să iubim și să iertăm pe vrăjmașii noștri, și mai ales, să ne spovedim și să ne împărtășim.
Totodată, am nădejdea că fiecare dintre Cuvioșiile, Sfințiile și Frățiile Voastre, ascultând de învățătura Sfintei Scripturi și a Sfinților Părinți, veți conștientiza folosul și importanța Postului, și Vă veți nevoi cât mai creștinește, lucrând fiecare la mântuirea sufletului său, întăriţi fiind de harul lui Dumnezeu, ca prin aceasta să facem din suflet o peșteră, iar din inimă o iesle, unde Hristos, credem și avem nădejdea că se va naște tainic și spiritual, ca să simțim mai din plin bucuria duhovnicească a mărețului și luminosului praznic hristic, Nașterea Domnului.
Cu arhierești binecuvântări și dragoste părintească,
+PETRU,
Arhiepiscop de Ungheni și Nisporeni