A treia săptămână a Postului Mare se începe cu un îndemn la perseverență în lucrarea virtuților pentru a ajunge în Săptămâna Mare: „Începând postul săptămânii a treia, să lăudăm, credincioșii, cinstita Treime, săvârșind cu bucurie cealaltă vreme a lui; și patimile trupești slăbindu-le, să culegem din sufletele noastre flori dumnezeiești, ca să împletim cununi Sfintei Sărbători a Învierii, ca toți purtând aceste cununi să lăudăm pe Hristos ca pe un Biruitor”.
Tot în cântările trodului găsim și acest îndemn duhovnicesc pentru a treia săptămână din Postul Mare: „Întru aceasta a treia săptămână curățindu-ne, fraților, ca și Israel de demult, să ajungem la muntele rugăciunilor, și acolo, auzind dumnezeieștile glasuri, să lăudăm pe Hristos”.
Evocarea, ca de obicei, a pregătirii în vederea Paștelui se va continua toată săptămâna, dar aici ea va fi legată de numeroase tropare ce vestesc praznicul Crucii din duminica următoare. Săptămâna a III-a e, așadar, o înainte-prăznuire suprapusă punctării timpului ce duce la Patima Mântuitorului. Trebuie să ne curățim nu numai pentru ca să vedem Patima și Învierea, ci și pentru a ne învrednici să ne închinăm Crucii, care e anticiparea lor. Căci așa ne rugăm: „Trupul curățindu-se cu înfrânarea și cu rugăciunile luminându-ne sufletele, Doamne, învrednicește-ne să vedem cinstita și sfânta Cruce a Ta, și cu frică să ne închinăm ei, cu cântări cântând și zicând: Slavă dătătoarei de viață Crucii Tale; Slavă dumnezeieștii sulițe Tale și prin care iarăși am înviat, Unule Iubitorule de oameni!”
Pregătirea în vederea prăznuirii Crucii e, așadar, o icoana a pregătirii în vederea Patimii, astfel ca și atunci când cerem de la Dumnezeu harul de a venera crucea în duminica următoare, aceasta se reduce în fapt la a-I cere să ajungem cu ajutorul Său pînă în Vinerea Mare și la lumina învierii nedespărțită de ea.
Ieromonahul Makarios Simonopetritul
