Frica Domnului naşte obiceiuri prin care se alcătuiesc faptele bune

Teme-te de Domnul şi vei afla dar, că frica Domnului naşte obiceiuri prin care se alcătuiesc faptele bune, iar nefrica naşte pizmă amară şi prigonire şi pe cele asemenea acestora.

Frica Domnului este izvor de viaţă. Frica Dom­nului este cetate tare a sufletului. Frica Domnului îndreptează mintea cea îndărătnică. Frica Domnului este strajă a sufletului. Frica Domnului va da dar în toată petrecerea, celui ce se teme de Domnul. Frica Domnului este ocârmuitoare a sufletului. Frica Domnului lumi­nează sufletul. Frica Domnului topeşte răutatea. Frica Domnului micşorează patimile. Frica Domnului creşte dragostea. Frica Domnului usucă toată pofta cea rea. Frica Domnului taie dezmierdarea. Frica Domnului este învăţătoare a sufletului şi nădejde îi vesteşte. Frica Dom­nului dăruieşte pace. Frica Domnului va umple sufletul de Duh Sfânt şi îi va da sceptrul împărăţiei cerului.

Nu este între oameni mai mare decât cel ce se teme de Domnul. Cel ce se teme de Domnul se aseamă­nă luminii care povăţuieşte pe mulţi la calea mântuirii. Cel ce se teme de Domnul se aseamănă unei cetăţi zidite pe vârful muntelui şi de faţa căruia se înfricoşează viclenii draci. Sufletul ce se teme de Domnul este fericit, că înaintea sa mai înainte vede pe Dreptul Judecător totdeauna. Dacă te temi de Domnul, păzeşte poruncile Lui şi nu te vei ruşina.

Cuviosul Efrem Sirul,

Cuvinte și învățături, vol. I