Egumena GHEORGHIA (Plăcintă), s-a născut la data de 17 iunie 1963 în or. Chișinău. A absolvit școala medie în anul 1979, după care a continuat studiile la școala de medicină din or. Chișinău.
După absolvirea cu succes a școlii medicale, tînăra Claudia, a lucrat ca soră medicală timp de 6 ani.
În anul 1988, a fost primită în mănăstirea Japca, care era pe atunci deschisă, făcînd aici ascultare deplină timp de 4 ani.
În 1991 devine rasofoară iar în anul 1992, cu binecuvîntarea Înaltpreasfințitului VLADIMIR, Mitropolitul Chișinăului și a Întregii Moldove, a fost transferată la mănăstirea Suruceni, unde în anul 1993, primește cu drag, cinul călugăriei.
În anul 1994 este transferată la Mănăstirea Vărzărești, r. Nisporeni.
Pe data de 25 februarie, 1994, prin decretul mitropolitan nr. 54, monahia GHEORGHIA (Plăcintă) este numită Stareță a celei mai vechi vetre monahale din cuprinsul Republicii Moldova. În urma raportului Înaltpreasfințitului VLADIMIR, Mitropolitul Chișinăului și a Întregii Moldove, Monahia GHEORGHIA este întărită în această funcție de patriarhul ALEXEI al II-lea, pe data de 30 martie 1995.
În anul 2004 se decorează cu dreptul de a purta Cruce de Aur, de către Înaltpreasfințitul VLADIMIR, Mitropolitul Chișinăului și a Întregii Moldove și este avansată, la rangul de Egumenă.
Din anul 2011 a deținut funcția de membru al Sectorului eparhial Activitate Socială și Caritate.
În anul 2012, se decorează cu dreptul de a purta Cruce cu Pietre Scumpe, de către Preasfințitul PETRU, Episcop de Ungheni și Nisporeni, cu binecuvîntarea Înaltpreasfințitul VLADIMIR, Mitropolitul Chișinăului și a Întregii Moldove.
Pe data de 18 martie, 2017, Egumena GHEORGHIA, stareța mănăstirii Vărzărești, primește binecuvîntare arhierească de la Preasfințitul PETRU, pentru Schima Mare.
Egumena GHEORGHIA, pe tot parcursul vieții, s-a manifestat ca un pilon al Ortodoxiei moldave, ridicînd din ruine sfînta mănăstire Vărzărești, care avea nevoie în 1994, de un sprijin puternic.
În anul 2013 cu străduința Maicii Starețe, se începe construcția unui paraclis cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului”, pe locul Altarului vechi de iarnă.
Alături de tatăl său, regretatul schiarhimandritul IOV (Plăcintă) Duhovnic al sfintei mănăstiri din (1994-2012) și împreună cu obștea care abia se aduna, mănăstirea a prins viață, fiind astăzi un centru puternic duhovnicesc, oferind mîngîiere și înălțînd rugăciuni pentru toți cei care cer.
Părinții trupești ai Maicii GHEORGHIA, au fost alături de Maica, fizic și duhovnicesc, în toată perioada de revivifiere a mănăstirii. Schiarhimandritul IOV, a fost un duhovnic încercat, care dădea cu măiestrie patericală, sfaturi și îndemnuri înțelepte, miilor de credincioși din împrejurimi și chiar din toată republica, care veneau în acea vreme pentru alinare sufletească la mănăstire.
Mama Maicii egumene GHEORGHIA, Monahia ELEONORA (Plăcintă), deasemenea a fost un exemplu de ascultare și pildă de rugăciune și muncă. Ambii părinți sunt înmormîntați pe teritoriul mănăstirii Vărzărești.
În anul 1997, Maica Domnului, pe Care Egumena GHEORGHIA, cu mare evlavie o cinstea, produce o bucurie foarte mare egumenei Starețe, întregii mănăstiri și întregului popor binecredncios din spațiul dintre Nistru și Prut.
Deşi se căuta icoana prin diferite metode după indicaţiile oferite de maicile bătrâne, zadarnică era căutarea și nu se putea afla Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului de Vărzărești, care era pierdută. Totul era de nedescifrat omeneşte, până într-o zi când s-a petrecut marea minune – a sunat o rudă de-a surorii (N), anunţând că peste câteva zile va aduce o icoană a Maicii Domnului. Nimeni nu a bănuit că anume aceasta va fi Icoana mult căutată. Aşa se face că la 11 mai 1997 icoana a fost adusă înapoi la Mănăstirea Vărzăreşti.
În anul 2011, cu străduința Maicii Starețe și binecuvîntarea Preasfințitului PETRU, Episcop de Ungheni și Nisporeni, se începe construcția unui corp de chilii.
În anul 2012, se începe construcția Stăreției și a unui bloc de chili.
În anul 2012 se pictează biserica mănăstirii ,,Sf. M. Mc. Dumitru”.
În ultimele zile de viața, la cerința maicii Starețe și ca întodeauna cu binecuvîntare arhierească, egumenei GHEORGHIA I s-a oficiat Taina Sfîntului Maslu de către șapte preoți.
Ca o bineplăcută Domnului, ancorată de un gînd sublim, dumnezeiesc, Maica GHEORGHIA, în data de 16 mai, 2017, cu o zi înainte de a trece la Domnul, a avut o mare dorință de a se mărturisi, la Preasfințitul PETRU! Probabil știa că era pentru ultima dată! Dorința pilduitoare, dar și posibilitatea de a ne mărturisiri în ultima clipă a vieții, este un dar a lui Dumnezeu! A urmat apoi o discuție adînc-duhovnicească cu Duhovnicul-Preasfințitul PETRU, în care s-au auzit cuvinte de laudă Sfintei Treimi și ode Maicii Domnului!
Ca o cunună vieții, împletită cu fapte bune, rugăciune și împărtășire din sfintele taine ale Bisericii lui Hristos, Maica Domnului o învredincește de ultima bucurie pe care a putut-o simți pe pămînt. În ultima zi a vieții pămîntești, vedem cu toții încă o minune a Maicii Domnului, care s-a revărsat peste Maica GHEORGHIA, și a cuprins sufletul ei rîvnitor pentru Domnul. Trecerea ei la Domnul, în data de 17 mai, 2017, este tocmai în ziua prăznuirii Icoanei Maicii Domnului Făcătoare de Minuni de la Vărzărești. Această întîmplare minunată, este o minune a Maicii Domnului, ca răspuns la dragostea credincioasă a Monahiei GHEORGHIA (Plăcintă), stareță a mănăstirii ,,Naşterea Maicii Domnului”, din s. Vărzărești, r. Nisporeni, față de chemarea pe care a acceptat-o: ,,și toată viața noastră, lui Hristos-Dumnezeu, să o dăm!”
Ultimele cuvinte scrise ale Maicii Starețe, care au fost adresate tuturor creștinilor, prin intermediul jurnalului eparhial ,,Călăuză Monahală”, nr. 1, luna martie, 2017, au fost următoarele:
,,Cei ce vor să-L urmeze cu dragoste şi rîvnă pe Dumnezeu, trebuie să ofere mai mult timp rugăciunii, citirii sfintelor cărţi si altor lucrări duhovniceşti.
Să ținem posturile, crescînd duhovnicește, dobândind mult Har de la Domnul, pentru a simţi cu adevărat bucuria învierii lui Hristos din morţi, care prin învierea Sa, ne-a îndemnat şi chiar ne-a dat posibilitatea, să înviem şi noi duhovniceste.”
Cancelaria Episcopiei de Ungheni și Nisporeni
