(povestea unui tânăr ce a biruit patima desfrâului, a curviei)
M-am luptat un an de zile cu acest lucru, (cu patima desfrânării) am fost la duhovnic în fiecare lună, lupta era foarte grea pentru mine, dar duhovnicul meu m-a încurajat, m-a sfătuit, mi-a dat metanii să fac și să citesc acatiste. Eu credeam că nu o să scap de această ispita groaznică, spuneam în gândul meu: „prefer să rămân orb decât să privesc prostiile acestea.” Mai bine orb, dar cu Hristos în sufletul meu decât cu ochii mânjiți de aceste urâțenii.
În postul Nașterii Domnului am mers din nou la duhovnic și i-am spus din nou de aceste ispite și gânduri și cum păcătuiam fără să îmi dau seama cu ochii. Am început să citesc Acatistul Mântuitorului Iisus Hristos, iar în ajunul Nașterii Domnului am reușit cu ajutorul lui Hristos să scap de această ispită și de aceste gânduri.
Fecioria e un lucru greu de păstrat, dacă nu ești treaz sufletește o poți pierde foarte ușor. Căci desfrânarea și orice poftă trupească cel mai mult îi chinuie și îi ispitește pe tineri. E greu de biruit aceste tentații, mai ales când ești în cerc de tineri vicioși. Or, astăzi prea mulți tineri sunt prinși de diavol în capcana patimilor trupești. Dar dacă îți pui nădejdea în Dumnezeu, te rogi, postești, te spovedești, ceri sfat de la preot, de la duhovnic și nu te uiți la filme și imagini provocatoare, poți birui această patima desfrânării. Iar pentru biruința acestei patimi, ne spun Sfinții Părinți că răsplata lui Dumnezeu e mare.
Sursa: Ortodoxia tinerilor
