Să nu iubim şi să nu cinstim femeia mai mult decât pe Dumnezeu

Înțeleptul Solomon, Sfântul Efrem Sirul, cât și alți sfinți spun: „Multe rele se săvârșesc din cauza neștiinței”. Dacă am cunoaște mai bine responsabilitățile creștinului; dacă am ști ce înseamnă un creștin botezat; dacă am cunoaște ce înseamnă ca atare ținerea unei sărbători și ținerea unei pseudo sărbători; dacă am cunoaște mai bine scopul și importanța postului; dacă am cunoaște mai bine ce trebuie și ce nu trebuie de făcut în post; și, desigur, dacă am cunoaște când putem să felicităm cu adevărat femeile, ar fi un lucru foarte îmbucurător sub mai multe aspecte.

E dureros faptul că, fiind creștini ortodocși, ținem tot felul de așa-zise sărbători, iar sărbătorile creștine le neglijăm sau și mai rău nici nu le cunoaștem. Până și cei mici pot spune câte ceva despre 8 martie. Însă dacă am opri pe un oarecare, întrebându-l care sunt cele 12 mari sărbători ale Bisericii Ortodoxe, nu știu dacă va spune 2 sau 3 sărbători corect.

Întrucât dorim să discutăm despre aşa-zisă Zi Internaţională a Femeii, unii, mai revoltați din fire, ar zice: și ce rău fac dacă îmi felicit mama, soția, sora, bunica, colega, prietena, cu ocazia zilei de 8 martie? Dacă ar fi doar s-o feliciți, poate nu ar fi tocmai aşa de rău. Însă ce urmează, în cele mai multe cazuri, după felicitare – încălcarea postului, beţiile, distracţiile fără măsură şi, desigur, desfrâul (la cei tineri) – oare nu vi se pare a fi păcat? Că avem dorința să ne arătăm respectul și dragostea față de mamă, soție, soră, bunică, colegă, prietenă, într-adevăr nu-i un lucru rău. Însă rău este că, prin multe atitudini şi prin comportamentul nostru în ziua de 8 martie, Dumnezeu rămâne marginalizat şi prin urmare este întristat de aceste lucruri, care nu ne onorifică nici pe noi ca şi creştini. Or, Hristos a zis în Evanghelie: „Cine iubeşte pe mamă, soţie, soră…, mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de mine. Repet încă odată, nu contestăm importanţa şi necesitatea de a oferi daruri şi flori femeilor, dar întrebăm aşa de curiozitate: când i-aţi oferit lui Hristos o floare sau un dar? Vedeţi cum şi cât de mult se inversează lucrurile? Vi se pare potrivit şi creştineşte să iubim şi să cinstim mai mult femeia, decât pe Dumnezeu?

Cei care țin așa de mult la ziua de 8 martie, dacă-și iubesc cu adevărat mamele, soțiile, bunicile, prietenile, merg oare și pe la biserică să se roage pentru sănătatea și fericirea care le-o doresc acestora, că doar ceea ce le dorim nu putem noi să le dăruim, ci Dumnezeu.

Nu știu ce fel de bucurie poți să ai, ca femeie când, în foarte multe cazuri, tot anul ești umilită și înjosită și doar de 8 martie, felicitată și respectată. De fapt, probabil în această zi cea mai mare bucurie o au comercializatorii de flori, cadouri şi bibelouri, discotecile şi, desigur, cafenelile şi unele restaurante, cât şi unele hoteluri.

Oare crezi că chiar ești un soț iubitor și un gentelmen, atâta timp cât nu-ți respecți și nu-ți iubești mama, soția, prietena totdeauna? Oare crezi că chiar vei impresiona pe cineva că oferi doar o dată pe an o floare sau şi mai multe, pe care oricum le cauți să fie cât mai ieftine, pentru a mai rămâne bani de țigări și bere? De multe ori mă întreb, oare este nevoie de o zi anume să arătăm că ne iubim mama, soția și prietena? Cineva a spus foarte frumos, chiar dacă puţin sarcastic: „Oamenii adevărați şi sinceri se iubesc și se respectă întotdeauna, pentru ceilalți s-a inventat zilele de 8 martie și 14 februarie”.

Biserica nu este împotriva femeii. Biserica cinsteşte femeia, o numeşte „maică a vieţii”, o laudă prin scrieri de învăţături sfinte şi prin multe scrieri imnografice. Îi laudă curajul, hărnicia, devotamentul. O propune chiar ca un exemplu de credinţă şi jertfelnicie. Şi mai mult decât atât, ia dedicat o zi specială, cu slujbă sfântă, în duminica a treia după Sfânta Înviere, numită „Duminica Sfintelor Femei Mironosiţe” şi prin urmare a tuturor femeilor creştine. Deci, iată, chiar dacă dorim ca într-o anumită zi, să ne arătăm, mai mult ca în altele, dragostea și respectul față de femeii, de a le felicita cu cuvinte frumoase și sincere, de a le oferi floari, cadouri şi daruri, de a lăuda și ovaționa curajul, credinţa, evlavia, blândețea, bunătatea și frumusețea tuturor femeilor, o putem face în Duminica despre care am amintit mai sus. Şi astfel, vom bucura pe iubitele şi stimatele femei, dar şi pe Dumnezeu, care totuşi, amintesc, merită şi trebuie cinstit, mai mult şi mai bine, decâ toate mamele, soţiile şi-n general femeile, din întreaga lume.

Prot. Ștefan RÎMBU