Mergând prin parohia sa, un preot l-a auzit pe un copil vorbind urât cu prietenii săi de joacă și înjurând. Oprindu-se, l-a întrebat preotul pe acel copil:
– Dacă cineva ar vorbi în limba engleză, ce ai crede despre el?
– Că este un englez, a răspuns băiețelul.
– Dar dacă cineva ar vorbi în limba spaniolă?
– Ar fi un spaniol, desigur.
– Nu crezi, zice preotul, că este la fel și cu cel care vorbește „limba” lui Dumnezeu sau limba celui rău?
Să știi că, un creștin spune doar lucruri frumoase și folositoare, astfel vorbește limba creștinească. De la omul rău, dimpotrivă, nu auzi doar vorbe urâte, înjurături, minciuni, viclenii, nedreptăți și altele asemenea. Un asemenea om vorbește limba devolească, deoarece vorbele urâte și necuviincioase sunt ale deavolului.
Să știi, îi zise preotul în continuare, cum este sufletul omului, așa sunt și vorbele sale, sau poți să-ți dai ușor seama cine este un om după cum și ce vorbește. Fii deci atent ce spui, fiindcă, mai devreme sau mai târziu, vei ajunge între cei a căror limbă o vorbești! Poți ajunge între păcătoși și diavoli sau între îngeri și sfinți.
Sursa: Tinerețe și Ortodoxie
