Luni, 19 august 2019, Cînd întreaga Ortodoxie sărbătoreşte Praznicul Împărătesc al Schimbării la Faţă a Mîntuitorului Hristos fiind una din cele mai însemnate sărbători în istoria umanităţii, căci prin această minune, Mântuitorul Hristos descoperă întregii umanităţii slava pe care a pierdut-o fiinţa umană căzută din rai.
În această binecuvîntată zi, cînd are loc schimbarea veşmintelor naturii şi pregătirea acesteia de toamnă, Preasfinţitul PETRU, Episcop de Ungheni şi Nisporeni, a săvârşit Sfînta şi Dumnezeieasca Liturghie înconjurat fiind de un sobor de preoţi în subsolul Catedralei Episcopale în construcție, în cinstea „Icoanei Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Hîrbovăț” din mun. Ungheni.
După citirea pericopei evaghelice, cu binecuvîntarea Ierarhului clericul catedralei Protoiereul Nicolae BOIAN, a ținut un cuvânt de învăţătură în care a făcut referire la taina sărbătorii de astăzi. După toate aceste evenimente, în care apostolii au dovedit că credeau dar totuşi se mai şi îndoiau în privinţa adevăratei identităţi a Mântuitorului, Iisus Hristos s-a hotărât să le confere apostolilor – şi prin ei umanităţii întregi – certitudinea supremă şi definitivă a Dumnezeirii sale. Astfel, El a hotărât să li se arate lor, purtând în faţa lor o parte din strălucirea lui dumnezeiască. Doar o parte, pentru că ştia că nu este cu putinţă omului să-L vadă pe Dumnezeu şi să fie viu – după cum i s-a spus lui Moise. Ochii noştri trupeşti şi simţurile noastre fizice nu au fost făcute pentru a admira splendorile Dumnezeirii, şi de aceea în faţa acestora ele se prăbuşesc neputincioase. Tocmai de aceea, apostolii au fost puşi în faţa doar a unei parţiale manifestări a slavei divine. “Şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca zăpada”.
Experienţa pe care au avut-o apostolii a fost cu adevărat de excepţie. Organele lor de simţ au fost solicitate la maximum. Sentimentele pe care le trăiau erau atât de sublime (“Doamne, bine este nouă să fim aici”), încât ei au simţit nevoia să prelungească cât mai mult posibil această experienţă: “să facem trei colibe: una Ţie, una lui Moise şi una lui Ilie”.
Minunea însă a continuat şi a devenit şi mai uluitoare. Zice Scriptura: “Iată, un nor luminos i-a umbrit pe ei, şi iată glas din nori zicând: Acesta este Fiul Meu cel iubit, în care am binevoit. Pe Acesta să-l ascultaţi!”. Cutremurător a fost deci evenimentul la care au asistat cei trei Apostoli, iar experienţa avută de ei a fost cu adevărat zguduitoare. Orice minte umană ar putea spune că după această experienţă atât de intensă şi de transformatoare, nu va mai exista nici o îndoială în mintea şi-n sufletul apostolilor, până la sfârşitul vieţii lor. Evenimentele ulterioare de pe Golgota ne-au demonstrat însă că nu este aşa. Ele ni-l vor prezenta pe Hristos abandonat de aproape toţi apostolii Săi.
Pentru creştinii ortodocşi, sărbătoarea de astăzi marchează venirea toamnei. Încă de dimineaţă, credincioşii vin la biserică cu coşurile cu struguri pentru a primi binecuvântarea preoţilor.
La finalul Sfintei Liturghii, Preasfinţitul PETRU, a sfinţit struguri şi fructele aduse de creştini pentru a fi binecuvântate. Tradiţia popular spune că: „Strugurii sunt binecuvântaţi, ca anul acesta să avem vin bun, ca să-l păstrăm bun până în vară. Fiecare creştin a adus cu el struguri şi fructe, Sărbătoarea Schimbării la faţă înseamnînd pentru noi şi mulţumiri aduse Domnului pentru roadele ce le vom culege toamna aceasta”
De asemenea Preasfinţia Sa a mulţumit tuturor celor prezenţi, îndemnându-i să ducă o viaţă creştinească, şi să se urce spre acel Munte al Taborului din sufletul fiecăruia pentru a da slavă lui Dumnezeu şi a primi lumină şi har sfinţitor.