Prin binecuvântarea Înaltpreasfințitului Arhiepiscop PETRU, fiind de mulți ani responsabil, ca președinte, cu toate acțiunile și activitățile ce se înfăptuiesc în cadrul Sectorului Eparhial, Activitate pastorală pentru tineret, dar fiind și Președintele Asociației Tinerilor Ortodocși din Moldova, am interacționat și interacționez și astăzi cu foarte mulți tineri, de la care am aflat, prin discuții prietenești, care le sunt încercările tinerești și ispitele care vin să-i depărteze de Dumnezeu. În respectivele discuții le aduc felurite argumente și îndemnuri că nu e bine să se lase biruiți de pofte, îndemnându-i totodată că chiar dacă din slăbiciunea tinereții au fost biruiți de felurite ispite, să nu deznădăjduiască, ci să alerge spre Dumnezeu prin rugăciune și spovedanie, căci sunt așteptați de Dumnezeu cu brațele deschise.
Pentru a mă face și mai convingător, le aduc diferite întâmplări și istorisiri a unor tineri și tinere, care au fost biruiți de anumite păcate, iar acum au niște remușcări amare, dar care totuși au fost vindecate de Dumnezeu, întorcându-se la El și părăsind păcatul.
În acest material vă voi aduce istorisirea unui tinere care îi pare rău de ce a făcut și care îi îndeamnă pe alți tineri să nu facă greșelile pe care le-a făcut ea.
Iată ce spune această tânără: „Acum ceva mai mult de zece ani, am terminat facultatea şi aveam un an şi ceva de când mă angajasem. Aveam 23 de ani… S-au potrivit toate, nu am apucat să îmi dau licenţa că Dumnezeu m-a ajutat să îmi găsesc de lucru, urmăm un master şi mai trebuia să găsesc pe cineva cu care să îmi fac o familie. Şi am găsit… Un băiat cuminte, cu un an mai mare decât mine. Ne înţelegeam bine, doar că am mers mai departe… La început de curiozitate, apoi cu gândul că vom fi oricum şi mai departe împreună, dar încă nepregătiţi să ne asumăm mai mult.
Iar ceea ce vă spun cu sinceritate e că trăirea împreună în mod păcătos, prin culcatul împreună, nu te ajută să cunoşti mai bine persoană cu care faci asta, nu te împlineşte, te simţi gol şi pustiit şi murdar, parcă lipseşte ceva. Culcatul împreună nu consolidează o relaţie, ba din contră.
Cum ar fi fost dacă am fi avut o prietenie frumoasă și să ne păzim curaţia sufletească și trupească. Să primim binecuvântarea lui Dumnezeu prin Taina Cununiei. Să ne sprijinim unul pe altul mai mult. Deci mi-a fost greu după acele momente și ani de păcate trupești. Dar Dumnezeu m-a ajutat prin părintele duhovnic, să pot trece peste, să fiu „cuminte”, să nu fac iarăşi ce am făcut.
Dar urmele păcatului sunt tot în mine. Şi trebuie luptat cu ele. Căci dacă te lași biruit la început de un gând, apoi de o dorință, apoi de o poftă, toate acestea te despart de Dumnezeu. Căci nu El pleacă de lângă tine, singur tu alegi să te depărtezi de El. Şi simţi că nu e bine ce faci, că e un gest egoist, că te murdăreşti. Şi vrei să te opreşti, Îl rogi să te ajute, şi nu te lasă, îţi dă putere, să poţi să te ţii de El”.
Să știți dragi tineri că toate pornesc de la ce vezi, de la filme, de prin reviste și de la ce este în jurul tău. Toate pornesc de la gesturi simple, un sărut, o atingere, niște bancuri care sunt pline de lucruri care îţi plimba mintea peste tot sau cântece cu mesaje obscene. E greu să te păzeşti astăzi curat și la trup, și la suflet.
E greu să rămâi doar la un sărut. Căci mulți tineri se amăgesc inițial cu gândul că un sărut, care de cele mai multe ori e pătimaș, nu le va face rău. Dar cel mai bine e să eviţi și acel sărut care te duce mai departe, la păcate. Căci odată pornit „mecanismul” e tare greu de oprit. Dar nu și imposibil. Dacă te îndrepţi cu toată mintea către Dumnezeu, El te poate ajuta. Cereți doar ajutorul de la El când vă simțiți atacați de pofte trupești și-L veți simți aproape de voi, dragi tineri și tinere!
Prot. Vadim COROSTINSCHI
