Copilul are nevoie de oameni fierbinte-rugători în preajma sa. Mama să nu mărginească doar la a-și mângâia copilul pe cap, și să-i ofere totodată și mângâierea rugăciunii. În adâncul sufletului, copilul simte mângâierea duhovnicească pe care i-o transmite în taină mama, și este atras de ea. Se simte ocrotit, în siguranță când mama își îmbrățișează în chip tainic copilul prin rugăciunea neîncetată, stăruitoare și fierbinte ajutând-ul să scape de încordare.
Mamele știu să se zbuciume, să spună o grămadă de lucruri, dar nu au învățat să se roage. Multe cuvinte care nu sunt spuse la locul lor deseori fac omul rău. Cuvintele lovesc în urechi, dar rugăciunea merge direct la inimă. E nevoie de rugăciune, izvorâtă dintr-o credință eliberată de povară grijilor, dar și de exemplu bun. Și când dorești să le vorbești copiilor ceva, trebuie să le vorbești cu iubire. Mai întâi să te rogi și apoi să vorbești cu copiii tăi, să-l vedem pe Dumnezeu în persoana copiilor și să le dăm acestora iubirea lui Dumnezeu să învețe și copiii să se roage. Dar copiii ca să se poată ruga, trebuie să aibă în vene sînge de părinți rugători.
