„Iisus a răspuns: Adevăr vă grăiesc: Nu este nimeni care să-și fi lăsat casă sau frați sau surori sau mamă sau tată sau copii sau țarine pentru Mine și pentru Evanghelie și să nu primească însutit – acum în vremea aceasta de prigoniri – case și frați și surori și mame și copii și țarine; iar în viața ce va să vină, viața veșnică” (Marcu 10, 29-30).
Nemincinos este cuvântul Domnului. Vă asigur că atunci când mi-am încredințat copiii mei Domnului, El a avut grijă de ei. Copiii au crescut într-un mod cuviincios și cred că eu nu aș fi putut avea o așa mare grijă de ei. Domnul mi-a dat de 100 de ori mai mulți copii. Mi i-a dat pe toți ai voștri. Mi-a dat inimile voastre, deoarece cunosc cât mă iubiți și eu răspund iubirii voastre cu dragostea mea fierbinte. Atât de mulți copii mi-a dat Dumnezeu!…
Și copiii voștri trebuie să fie educați. Numai să nu se limiteze educația și cultura lor la înțelepciunea lumii acesteia. Să învețe concomitent înțelepciunea cea de Sus și adevărul suprem. Să învețe legea lui Dumnezeu și poruncile lui Hristos, să învețe evlavia, aducerea aminte întotdeauna de Dumnezeu și calea creștinească adecvată. Doar atunci nu se vor pierde copiii voștri pe căile înțelepciunii omenești, doar atunci mai presus de toate vor avea întotdeauna înțelepciunea creștină, cunoștința de Dumnezeu. În acest fel trebuie să ne educăm copiii noștri.
Veți da răspuns înaintea lui Dumnezeu pentru lucrurile rele pe care copiii voștri le-au învățat de la voi, pentru certurile dintre părinți ce s-au desfășurat în fața lor, pentru vorbele fără rost pe care le-au auzit de la voi. Dacă voi, părinții, faceți aceste lucruri, atunci ce pot să învețe copiii voștri de la voi?
De la o vârstă fragedă trebuie să începeți educația, pentru că doar atunci copiii primesc cu ușurință îndemnuri și sfaturi. Sufletul lor este ca o ceară moale în care fiecare cuvânt al vostru se sălășluiește, și lucrurile bune, dar și cele rele, și cuvântul bun și cel necuviincios. Căci după cum spune şi Sfântul Tihon de Zadonsk: „Tulpina mică – unde o înclini, acea înclinație și-o va însuși; dacă un vas nou va răspândi mireasmă ori miros neplăcut nu depinde decât de ceea ce puneți într-însul, punând înăuntru ori arome, ori murdării”.
Mama, cea mai iubită persoană pentru copil, izvor de afecțiune și tandrețe, stă rugându-se înaintea icoanei lui Hristos. Copilul privește când la mamă, când la icoană, și nu are nevoie de mari explicații despre ceea ce se întâmplă în fața lui. Aceasta este prima lecție tăcută a cunoașterii de Dumnezeu. Aceasta este prima și cea mai importantă lecție a evlaviei. Asemenea lecții puteți și trebuie întotdeauna să dați copiilor voștri.
Nu există pentru mamă sarcină mai mare și lucrare mai sfântă, pentru care va da răspuns în fața lui Dumnezeu, decât educația copiilor. Lui Dumnezeu Îi veți spune cauza, dacă ați neglijat această lucrare. Și de acum vor începe necazurile voastre și veți vărsalacrimi amare și veți suspina văzând pe copiii voștri ce fac.
Așadar, „luați seama să nu disprețuiți pe vreunul din aceștia mici” (Matei 18, 10). Să aveți grijă de copiii voștri, să fiți pentru aceștia un exemplu al unei autentice vieți creștinești și binecuvântarea Domnului va fi peste voi și peste copiii voștri, în vecii vecilor.
