Preacuvioși și Preacucernici Părinți,
Iubiți întru Hristos, frați și surori,
Iată că ne apropiem de Paștele blajinilor, zi când avem datoria creștinească să le facem pomenirea cuvenită celor răposați.
Însă din cauza pandemiei COVID-19, suntem puși în situația ca această pomenire, făcută la cimitire, să se petreacă un pic diferit, față de cum se petrecea în anii precedenți.
De aceea doresc să Vă aduc la cunoștință următoarele:
Vineri, 7 mai 2021, am avut la Centrul Eparhial din mun. Ungheni, o întâlnire cu o persoană de vârf, responsabilă cu gestionarea situației date, create de COVID-19, cu care am discutat despre posibilitatea și modalitățile de a merge la cimitire și a face pomenirea celor răposați, de Paștele Blajinilor.
Astfel, am convenit în urma discuțiilor purtate, că la cimitir se poate de deplasat, doar că trebuie să ne conformăm unor restricții impuse de Comisia pentru Situații Excepționale. Aceste recomandări sunt:
- La fiecare mormânt să nu fie prezente mai mult de 3 persoane;
- Să se evite aglomerările;
- Categoric să nu se consume băuturi și mâncăruri;
- Copiii sub 14 ani să nu meargă la cimitir;
- Să se conformeze fiecare creștin prezent în cimitir, recomandărilor impuse de Comisie.
De fapt, noi, Episcopia de Ungheni și Nisporeni, an de an, Vă îndemnăm pe toți, ca să Vă comportați cât mai creștinește de Paștele Blajinilor, ca nu cumva prin diferite practici exagerate sau străine duhului Ortodoxiei să denaturăm sensul Paştelui Blajinilor, prin comportamente nu tocmai adecvate unui creștin.
Totodată, ca Păstor duhovnicesc ce Vă sunt rânduit, am datoria să Vă amintesc și faptul că ziua de pomenire a celor răposați la cimitire – Paştele Blajinilor – face parte din Sărbătorile Pascale, care sunt pline de Lumină Sfântă. De aceea și faptele noastre făcute acum cu acest prilej, trebuie să emane credință, dragoste și lumină, dar nicidecum fală, mândrie, beție și îmbuibări.
Întotdeauna, dar mai cu seamă în aceste sfinte zile ale Învierii, și prin urmare la Paștele Blajinilor, suntem datori să luăm aminte la cuvintele Scripturii spuse de Domnul Hristos: „Văzând oamenii faptele voastre cele bune, să-L slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri”.
Vestitul misionar, preotul Maxim Kozlov spunea: „Cimitirul este asemenea unei biserici imense, în care odihnesc osemintele nu ale unuia, ci ale mai multor oameni drepţi şi sfinţi, a căror viață sfântă e știută numai de Dumnezeu”. De aceea se cuvine să ne comportăm cât mai creștinește la cimitir, ca-ntr-o biserică.
Cât de frumos și de creștinește ar fi ca în această zi să se meargă mai întâi la biserică, la Sfânta Liturghie, să fie scrise numele răposaților pentru a fi pomenite la proscomedie. Aceasta este cea mai mare pomană și milostenie pentru cei răposați – rugăciunea făcută cu atenție și evlavie. Or, la cimitir cunoaștem că toate se cam fac din grabă, fără a mai lua aminte la rugăciunea care se face pentru cel răposat.
Pomana pe care o facem la cimitir trebuie sa fie după posibilitate, dar nu exagerat, cu lucruri scumpe și care nu sunt pomenii. Și când dăm în fală pomenii, sau când oferim aceste pomenii copiilor și nepoților, de asemenea nu poate fi numită milostenie, ci doar un schimb de bunuri.
Așadar, Vă îndemn părintește, să nu transformăm Paștele Blajinilor și cimitirele într-un loc potrivit de prezentare a modei, cu haine deocheate și indecente. Să nu-l transformăm într-un prilej de a arăta tuturor ce mașini avem, ce bijuterii purtăm sau ce băuturi scumpe și bucate alese consumăm. Să nu ne îmbătăm, să nu înjurăm, să nu fumăm în cimitire, ca prin aceasta să nu dăm prilej de sminteală și discuții nepotrivite celor care cu nerăbdare așteaptă să vadă ceva necuviincios în viața creștinilor ortodocși. Dar mai cu seamă se cuvine a ne comporta în cimitire în așa fel ca, Dumnezeu să se bucure, iar cei răposați să se folosească spiritual de prezența noastră acolo.
Cu arhierești binecuvântări și grijă părintească
† PETRU,
Episcop de Ungheni şi Nisporeni
