Implantarea sub piele a unui certificat verde micro cip este soluția găsită de companiile de tehnologie pentru ca oamenii să aibă mereu asupra lor documentul. Invenția îi aparține unui start-up suedez.
Micro cipul care arată datele despre certificatul verde a prins contur la începutul lunii decembrie. Suedia a adoptat atunci noi reguli care cer persoanelor fizice să aibă un certificate verde la toate evenimentele cu mai mult de 100 de persoane. În urma acestui anunț, numărul persoanelor cărora li s-au introdus micro cipuri sub piele a crescut. Până acum, aproximativ 6.000 de persoane din Suedia și-au implantat un cip în mână, potrivit France24.
Ce presupune implantul unui certificat verde micro cip
Invenția, creată de firma de tehnologie Dsruptive Subdermals, implică un implant scanabil preprogramat. Acesta are o dimensiune de 2 milimetri pe 16 milimetri și este inserat chiar sub piele. Acesta afișează detalii despre certificatul verde de vaccinare COVID atunci când este scanat. „Am un implant de cip în braț și am programat cipul astfel încât să am certificatul meu verde pe cip. Motivul este că vreau să-l am mereu accesibil”, a declarant pentru AFP Hannes Sjoblad, director general al Dsruptive Subdermals. Micro cipul indică faptul că cineva este inoculat împotriva COVID-19 sau că persoana a fost testată cu un rezultat negativ.
„Asta înseamnă că este întotdeauna accesibil pentru mine sau pentru oricine vrea să mă citească. De exemplu, dacă merg la film sau merg într-un centru comercial, oamenii vor putea să-mi verifice starea chiar dacă nu am telefonul cu mine”, a spus Sjoblad. El este, de asemenea, ofițer șef al start-up-ul Epicenter Stockholm.
„Este ușor să actualizați implantul. Puteți folosi o aplicație pe telefon pentru a schimba ceea ce este pe micro cip. Așa că pot adăuga informații noi pe cip în fiecare zi. Ieri a fost Linkedin-ul meu, azi este certificatul meu COVID, mâine ar putea fi altceva”, a spus Sjoblad. „Sunt convins că această tehnologie este aici pentru a rămâne. Ne vom gândi curând că nu este nimic ciudat să aibă un implant înmână”, a declarat Sjoblad pentru BBC în 2014. Acesta declara atunci că speră să aducă 1.000, apoi 10.000 de oameni la bordul programului.
Deși această idee ar putea fi încă foarte nouă în SUA, mii de oameni din Suedia s-au înscris pentru a obține implanturi de microcip. În 2018, NPR a raportat că mii de oameni primeau micro cipuri de mărimea bobului de orez introduse chiar deasupra degetelor mari, făcându-le mai ușor să se scaneze în case, săli de sport și birouri sau să plătească transportul public glisându-și mâinile peste cititoarele digitale.
Coreea de Sud de asemenea a introdus tehnologii de recunoaștere facială în masă pentru a „accelera avertizările de expunere potențială la COVID-19”. China operează un celebru sistem de credit social prin care cetățenii sunt recompensați sau penalizați pentru comportamentul lor în mai multe sfere. Mass-media produce filmuleţe simpatice care detaliază modul în care pașaportul tău covid ar putea fi stocat convenabil pe un micro cip încorporat în pielea ta.
PAUL KINGSNORTH, cunoscutul scriitor britanic convertit recent la ortodoxie menționa: „Astea sunt vremurile care vin și ne conduc direct și intenţionat către ținta principală: „Internetul Corpurilor”, în care începem să ne contopim, în sfârșit, cu mașinile pe care le-am făcut. Implanturile cerebrale cu micro cip – „îmbunătățiri umane” care ne vor permite „interfața” direct cu web-ul – vor fi cu noi mai devreme decât credem: dezvoltarea lor este în prezent finanțată de Elon Musk și Mark Zuckerberg. Covid a accelerat și a justificat totodată scufundarea noastră în furnicarul digital, iar în următorii ani va deveni din ce în ce mai asiduu. Poate că mulți dintre noi, chiar și cei mai mulți dintre noi, îl vom întâmpina cu bucurie. La urma urmei, i s-a făcut reclamă de ani de zile, în cel mai deliberat și manipulator atac în masă asupra voinței noastre din istoria omenirii. Am fost instruiți să ne iubim – sau cel puțin să acceptăm – smartphone-urile, gps-urile, frigiderele inteligente, dronele.”
Dna Jursit, Iuliana Curecheru
