Cu timpul, femeile care strălucesc cu frumusețea sufletului își arată tot mai mult bunul neam, iar dragostea soților pentru ele devine tot mai puternică.
Frumusețea trupească ce nu este unită cu virtutea sufletului îi poate atrage pe soți douăzeci-treizeci de zile, iar după aceea nu vor mai avea putere, ci, descoperind celelalte însușiiri ale soțiilor, își vor pierde dragostea pentru ele. Dacă trebuie ca soțiile să facă ceva pentru a place soților, aceasta este împodobirea sufletului, nu împodobirea trupului spre pierzanie. Nu atât înfățișarea îi face iubitori pe soți, cât cumințenia, bunătatea, gingășia și hotărârea de a-și da viața pentru bărbat. Soția credincioasă nu trebuie să fie nici vis de poet, nici tablou frumos, nici făptură efemeră, de care îți este frică să te atingi, ci trebuie să fie femeie sănătoasă, puternică, practică, harnică, în stare să-și îndeplinească îndatoririle familiale și distinsă, totuși prin acea frumusețe pe care o dă sufletului scopul înalt și nobil.
Frumusețea trupului este ștearsă de timp și roasă de boală, însă frumusețea sufletului este mai presus de toate schimbările. Frumusețea trupului stârnește invidie și pricinuește gelozie, pe când cea a sufletului nu este supusă unor asemenea patimi și nu știe de nicio slavă deșartă.
Sfântul Ioan Gură de Aur
Cum să întemeiem o familie ortodoxă