Din relatările istorice aflăm că acest post era numit în vechime Postul Cincizecimii, datorită darurilor Sfîntului Duh, care s-au pogorat peste Sfinții Apostoli. Biserica a rânduit să se țină acest post în cinstea la cei mai mari Apostoli și în amintirea obiceiului lor de a posti înainte de a întreprinde lucruri importante (Fapte 13,2 și 14,23).
Primele mărturii despre Postul Apostolilor Petru și Pavel le avem din secolul al IV lea, în Constituțiile Apostolice. Mai târziu găsim informații despre acest post la Sfântul Atanasie cel Mare, Teodoret al Cirului și Leon cel Mare. Acest post era ținut la început numai de călugări și abia mai târziu a început să fie ținut și de credincioși. Dacă celelalte posturi de peste an au o durată fixă, acest post nu are o durată fixă, deoarece el depinde de data Sfintei Învieri. Când Învierea Domnului cade mai devreme, durata postului Sfinților Apostoli este mai lungă. Când Sărbătoarea Învierii cade mai târziu, durata postului este mai mică.
Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, este cel mai ușor, atât pentru faptul că avem deja la îndemână toate fructele și legumele, cât și pentru faptul că sâmbăta și duminica se mănâncă pește. În zilele de luni, marți și joi, dacă avem sărbători sau se pomenesc sfinți, care au slujba cu poleleu sau doxologie, de asemenea, este dezlegare la pește. Sărbătoarea Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, indiferent în ce zi va cădea, chiar și vineri sau miercuri, este dezlegare la pește.