În ziua de azi, oamenii sunt foarte zăpăciti, fiindcă nu trăiesc simplu. Deschid multe fronturi, şi se pierd în grija cea multă. Eu pun în rânduială un lucru-două, şi abia apoi mă gândesc la altele. Când cineva vrea să făcă mai multe deodată, o ia razna şi poate să-l apuce schizofrenia.
Cînd lucrezi și obosești repede, îţi lipseşte răbdarea. Şi pricina pentru care nu poţi să ai rabdare este că te apuci de multe. Te împrăştii în multe părți, şi oboseşti repede. Asta îţi pricinuiește şi o nervozitate, fiindcă ai mărime de suflet şi îţi dai osteneala, dar nu ți se primește. Sunt unii care, deşi au puteri limitate, putând face numai un lucru-două, se apucă şi se încurcă în multe, însă nu fac nimic cum se cuvine şi îi trag după ei şi pe altii.
Să știi că atunci când lucrează cineva cu linişte îşi păstrează pacea şi îşi sfinţeste întreaga zi. Din păcate, atunci când lucrăm repede ca să reușim și una și alta, ne împrăștiem sufletește și, astfel dobândim o nervozitate, iar lucrarea care se face cu nervozitate nu e sfinţită. Scopul nostru nu trebuie să fie a face multe într-o continuă nelinişte. Aceasta e o stare diavolească. Lucrul de mână care se face cu linişte şi rugăciune se sfinţeşte şi sfinţește şi pe cei care îl folosesc. Sufletele tulburate care lucrează, transmit tulburare şi prin lucrul care îl fac.
Dacă atunci cînd lucrează omul este nervos şi se mânie şi înjură, ceea ce face nu va avea binecuvântare și mare folos; iar dacă atunci cînd lucrează cântă psalimi, spune rugăciune, se sfinţeste şi el, și lucrul lui. Dacă atunci cînd lucrăm sântem repeziți și agitați, avem cu părere de rău o stare demonică. Atunci când lucrarea e intelectuală, dacă mintea ta este la Dumnezeu lucrarea se sfinţeste, fiindcă trăieşti în atmosfera lui Dumnezeu, deşi nu poţi spune rugăciunea.
Evident că trebuie să muncim, însă e bine să știm că munca şi grija multă te face să uiți de Dumnezeu. Părintele Tihon spunea: ,,Faraon dădea multă muncă şi mâncare multă israeliţilor, ca să uite de Dumnezeu.” În vremea noastră, diavolul i-a absorbit pe oameni prin materie, în multe lucruri. Munca multă, mâncare multă, ca să uite de Dumnezeu, şi astfel să nu poată, sau mai bine zis, să nu vrea să pună în valoare libertatea ce li se dă, ca să-şi sfinţească sufletul…
Cuviosul Paisie Aghioritul
Cu durere si cu dragoste pentru omul contemporan
