Înființarea Postului Nașterii Domnului, ca și alte posturi de peste an, are rădăcini străvechi. Primele mențiuni despre el se regăsesc în lucrările Sfântului Ambrozie de Mediolan, Filastru, Fericitul Augustin, datate din secolul al IV-lea. În secolul al Vlea, Leon cel Mare a scris despre vechimea Postului Nașterii Domnului.
La început, Postul Nașterii Domnului a durat doar șapte zile (unii creștini au mai multe), dar în 1166, Patriarhul Constantinopolului, Luca Chrysoverg, a stabilit ca Postul Nașterii Domnului să fie ținut timp de patruzeci de zile. A existat un motiv pentru aceasta: sărbătoarea Nașterii lui Hristos în semnificația ei este pentru mântuirea noastră și nu este inferioară sărbătorii Învierii lui Hristos, așa că calea pregătirii pentru ea ar trebui să aibă un anumit sens simbolic.
Tocmai din Sfânta Scriptură, aceste patruzeci de zile preced întotdeauna marile evenimente: posturile prorocilor Moise și Ilie sau abstinența de patruzeci de zile de la mâncare a Însuși Mântuitorului Iisus Hristos înainte de a ieși la predică. Adică, postirea în sine subliniază semnificația evenimentului și patruzeci de zile subliniază pregătirea specială pentru acesta.
Începând cu secolul al XII-lea, Postul Nașterii Domnului în Biserica Ortodoxă a devenit „o perioadă mică de patru luni, care este inferioară doar postului „mare” de patru luni – postul dinaintea Paștelui. O altă denumire a acestui post este – postul sfântului Filip. Acest lucru se datorează faptului că pe 27 noiembrie, cu o zi înainte de începerea sa, se sărbătorește pomenirea unuia dintre cei doisprezece apostoli ai lui Hristos, apostolul Filip. Conform regulilor sale, Postul Nașterii Domnului este foarte asemănător cu Postul sfântului Petru.
Conform rânduielilor bisericii, carnea, produsele lactate și ouăle sunt excluse din alimentație în toate zilele de post. Luni, miercuri și vineri, este permis să consumați alimente pe bază de plante fără ulei, iar marți și joi – alimente vegetale cu ulei. Sâmbăta și duminica și în sărbătorile mari, peștele este permis până pe 2 ianuarie. Iar după 2 ianuarie, postul devine mai aspru, iar produsele din pește nu se consumă, deoarece se începe perioada de înainte prăznuire a Nașterii Domnului.
Trebuie amintit că nu oricine poate respecta postul pe care îl sugerează Tipicul (regulamentul/îndrumarul Bisericesc). De aceea e îngăduit ca să se facă unele pogorăminte, adică niște dezlegări sau încuviințări de la duhovnici, pentru femeile însărcinate și persoanele care au probleme de sănătate. Astfel de oameni ar trebui să țină cont de starea lor de sănătate și să se consulte cu duhovnicul și cu medicii despre post.
Scopul principal al oricărui post este de a trezi o persoană la pocăință, milă și autodisciplină din cauza restricțiilor privind mâncarea și distracția. Nu este vorba despre a te epuiza de foame – astfel de extreme sunt condamnate de Biserică. Scopul postului este de a disciplina corpul și de a trece de la o stare relaxată la una spirituală. Acest lucru este facilitat de rugăciune, pocăință, fapte de milă și iubire. De exemplu, ajutarea persoanelor bolnave, singuratice, nevoiașe și orfanilor, care, în perioada de apropiere a sărbătorilor de Nașterea Domnului, simt o nevoie deosebit de acută nu doar de foloase materiale, ci și de cuvinte de dragoste și sprijin.
Fiecare persoană în această perioadă a respectivului post trebuie să decidă ce sacrificii poate face de dragul aproapelui său: să ajute cu medicamente pentru tratarea bolnavilor sau să participe la campanii de strângere de haine pentru cei fără adăpost, jucării și cadouri dulci pentru orfani, etc.
Și chiar dacă foarte mulți oameni sunt cu posibilități materiale reduse, neputând să înfăptuiască mărețe fapte caritabile, totuși fiecare ar pute să înfăptuiască o cât de mică faptă bună, de milostenie și ajutorare. Sau măcar să plece genunchiul la rugăciune pentru cineva bolnav și într-o greutate mai mare decât a noastră. Iată și aceasta este o măreață faptă de ajutorare. Este după cum spun Sfinții Părinți, o fapte de milostenie spirituală.
Dacă poți ține postul fără a-ți judeca vecinii care nu merg la biserică și știi să-i refuzi cu tact pe cei care te invită la masă de sărbătoare, cum ar fi Anul Nou sau alte sărbători civile, fă-o, dar fără gând de mândrie și nu cu îngânfare. Și totodată să ținem cont de cuvintele spuse de Preafericitul Vladimir (Sabodan), Mitropolitul Kievului și al Ucrainei, care a spus că „principalul în post este să nu vă mâncați unii pe alții”.
De asemenea, important în post este să renunți la distracția excesivă și să nu bei vin (cu excepția acelor zile în care acest lucru este permis, dar și atunci cu socoteală) și să ne ferim de distracțiile păgânești din perioada postului.
Înaltpreasfințitul PETRU,
Arhiepiscop de Ungheni și Nisporeni
