11 noiembrie 2018, în duminica a XXIV-a după Rusalii, Preasfinţitul PETRU, Episcop de Ungheni şi Nisporeni, a săvârşit Sfânta Liturghie în Catedrala Episcopală „Sf. Bnc. Knz. Alexandru Nevski” din municipiul Ungheni.
Alături de Ierarh au liturghisit preoții slujitori ai acestei catedrale. În cadrul Sfintei Liturghii, Preasfințitul PETRU a ținut un cuvânt de învățătură pe marginea pericopei evanghelice care s-a citit astăzi: „Iubiţi credincioşi, Aţi observat, credem, că de fiecare dată cuvintele prin care începem predica anunţă, mai direct sau mai învăluit, tema pe care încercăm s-o dezvoltăm. Aşa şi astăzi: am evocat acest text scripturistic pentru că este în strânsă legătură cu Evanghelia ce s-a citit, în care Sfântul Luca istoriseşte minunea vindecării demonizatului din ţinutul gadarenilor.Înţelegem, astfel, că stăpânitorul acestei lumi, până la jertfa şi învierea Mântuitorului, a fost Satana, îngăduit de Dumnezeu din respect faţă de libertatea acordată de El oamenilor de a alege între bine şi rău.
Căci zice Sfântul Nil Sinaitul: „Dacă n-ar exista Satana, care ne ispiteşte şi ne strâmtorează, atunci nu s-ar vădi cine este plin de osârdie şi cine este lipsit de o bună sârguinţă, sau leneş”.
Să observăm un fapt, mai întâi: Stăpânitorul diavol făcea victime mai ales în ţinuturile din afara graniţelor poporului ales, acelea care, necrezând în Dumnezeul cel Unic, se închinau idolilor. Fără să ştie, se închinau, de fapt, diavolilor.
Să ne amintim şi de fiica femeii cananience, din părţile Tirului şi ale Sidonului, care era rău chinuită de un diavol şi pe care Mântuitorul o vindecă datorită credinţei exemplare a mamei (Matei 15, 21-28).
Iar acum, iată, Mântuitorul se găsea în ţinutul gadarenilor (sau gherghesenilor, cum mai este denumit), în părţile de răsărit ale graniţei israelitene. Stăpânitorul diavol avea un teren favorabil: în ţinutul Gadara locuia o populaţie păgână, elenistă se pare, fapt care explică şi îndeletnicirea de creştere a porcilor (Herodot spune despre ei că erau consideraţi spurcaţi, porcarii neavând voie, între altele, să ia în căsătorie decât fete de condiţia lor).
Acest ţinut păgân, ca şi altele, erau considerate de diavoli proprietate a lor, pretenţie vădită chiar de cuvintele demonului (care, se înţelege, vorbea în numele legiunii): „Ce ai cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu. Rogu-Te nu ne chinui!” (Luca 8, 28).”
