POZIȚIA EPISCOPIEI DE UNGHENI ȘI NISPORENI PRIVIND PERICOLUL ACCEPTĂRII PRIN VOT A „IDEOLOGIEI DE GEN” PRIN CONVENȚIA DE LA ISTANBUL

„Cine a rătăcit de la adevăr, își găsește bucuria

chiar și în lucrurile rele și păcătoase”

(Sf. Ierarh Nectarie)

 

Joi, 14 octombrie, 2021, poate fi considerată pe bună dreptate o zi în care aleșii poporului din Parlamentul Republicii Moldova, o bună parte dintre ei, cei care formează majoritatea parlamentară de altfel, au scris o pagină rușinoasă în istoria țării noastre, prin ratificarea Convenției de la Istanbul, în plenul Parlamentului. Și tot ieri, aleșii poporului (cei care au ratificat) au dat dovadă de o oarecare aroganță, întrucât nu au dat ascultării demersului parvenit din partea Bisericii Ortodoxe din Moldova, ignorând efectiv rugămintea adresată cu multă durere sufletească. Or, acele adresări, prin care am rugat stăruitor și le-am argumentat destul de solid, nu sunt doar părerea unor reprezentanți ai Bisericii, ci ele, acele demersuri și adresări au parvenit din numele a foarte mulți slujitori și credincioși ai Bisericii Ortodoxe din Moldova.

Dar de fapt ce s-a votat?

Termenul de „gen” folosit de Convenția de la Istanbul se referă  la „sexul social” – un construct social care variază și care este, în principiu, independent de realitatea bilogică a persoanei (bărbat/femeie). Această definiție nu se regăsește în niciuna din celelalte convenții internaționale. Are, deci, o încărcătură ideologică puternică și se clădește pe concepția că omul se naște ca o ființă neutră, care poate să își determine sau să își schimbe „genul” în cursul vieții sub influența diverșilor factori, precum societatea, educația și autodeterminarea.

Acceptarea acestei definții din Convenția de la Istanbul presupune, așadar, negarea existenței diferentelor naturale dintre cele două sexe biologice – bărbat și femeie. Convenția de la Istanbul este primul instrument cu caracter juridic obligatoriu (tratat) în care genul este definit ca o construcție socială, iar statele membre sunt obligate să asigure egalitatea de gen ca o precondiție pentru eliminarea violenței împotriva femeilor.

Ideologia de gen este promovată în multe articole ale Convenției de la Istanbul, spre exemplu articolul art. 3 (c.) (f), dar cel mai evident este prevederea din art. 4 (3), care în afară de gen, prevede și identitatea de gen ca criteriu de discriminare.

Conform informației cuprinse pe pagina web oficială a Consiliului Europei, Convenția de la Istanbul nu a fost ratificată de următoarele  state: Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Latvia, Lituania, Federația Rusă, Republica Slovacă, Ucraina, Marea Britanie. De ce oare?

Personal, așa cum și mulți membri ai societății civile, dar chiar și din demnitarii de stat, nu pot fi indiferent față de ratificarea în cauză. Deoarece văd și înțeleg paguba sufletească, morală și duhovnicească ce va fi cauzată, cu răsfrângere nefastă, atât asupra bisericii, cât și asupra societății civile.

Dacă nu are mare importanță  această sintagmă „ideologia de gen”, atunci de ce nu s-au votat rezerve?  

Atitudinea parlamentarilor care și-au dat votul pentru ratificarea mult discutatei Convenții îi dezonorifică și îi cataloghează drept oameni fără credință, fără conduită și rațiune morală și fără cunoașterea Adevărului. Chiar dacă dânșii, cei la care mă refer nu au cunoștințe teologice măcar elementare, cel puțin trebuia să facă un mic efort ca să privească în istoria poporului nostru și să vadă dacă au fost acceptate vreodată ca o normalitate lucrurile care le încurajează „ideologia de gen”. Oare cum ar privi, în ochii nu mai zic a  lui Hristos sau a sfinților, dar măcar a buneilor și străbunilor lor, știind că au votat o anormalitate morală, spirituală, dar și fiziologică. Da, o spun răspicat, așa cum am spus-o de fiecare dată și după cum foarte mulți oameni o spun:e o anormalitate și o fărădelege, o jignire la adresa lui Dumnezeu ceea ce s-a ratificat în legătură cu „identitatea de gen”.

Rătăcirea de la adevăr se explică și prin faptul că chiar ieri, când cinstim Acoperământul Maicii Domnului și capitala țării și sute de sate își serbează hramul localității, să votezi ceea ce, ierați-mi comparația, poate fi socotit ca un scuipat în fața Maicii Domnului. După cum spune Sfântul Ierarh Nectarie: „Cine a rătăcit de la adevăr, își găsește bucuria chiar și în lucrurile rele și păcătoase”.

De aceea mă văd nevoit să întreb răspicat, cum veți mai călca pragul bisericilor voi cei care ați votat o fărădelege combătută vehement de Biserică veacuri întregi? Cum veți săruta icoanele sfinților care au combătut păcatul pe care l-ați votat? Cum o să mai considerați Biblia o carte Sfântă, dacă ați călcat cu bună știință cuvântul ei contrar la ceea ce ați ratificat? Cum mai puteți să vă considerați creștini, dacă aprobați lucruri anticreștine? Cum veți mai putea aduce copiii voștri, băieți și fete, ca să fie cununați în biserică, voi cei care prin vot ați desconsiderat genul firesc? Ce v-a făcut să treceți barbar peste toate acestea? Oare frica de „marii puternici ai lumii” din afara țării noastre, oare dorința de stăpânire, de un loc confortabil în Stat, oare poate dorința de  îmbogățire, ce v-a făcut să ridicați anormalitatea păcătoasă și diabolică să o puneți pe același scaun cu normalitatea firească.

Profetul David, vorbind despre căderea omului într-un păcat spune în psalmul 49: „Omul în cinste fiind, nu a socotit, ci s-a alăturat dobitoacelor fără de minte”. Dar în cazul de față, prin votul dat la ratificarea respectivei Convenții, se pare că e o cădere mult mai mare.

 

Cu multă durere sufletească,

 

+ PETRU,

ARHIEPISCOP DE UNGHENI ȘI NISPORENI