„Dintre noi au ieşit, dar nu erau de-ai noştri,
căci de-ar fi fost de-ai noştri, ar fi rămas cu noi;
ci ca să se arate că nu sunt toţi de-ai noştri, de aceea au ieşit”.
(I Ioan 2, 19)
Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur considera că ,,nimic nu poate irita mai mult pe Dumnezeu ca dezbinarea Bisericii! Chiar de am săvârşi mii de lucruri bune, noi cei care sfărâmăm pleroma (totalitatea credincioşilor – V.J.) bisericească nu suntem mai puțini vrednici de pedeapsă decât cei care au crucificat Trupul Său!”. Și insista că,, nici sângele martiriului nu va putea șterge păcatul acesta” al schismei.
Potrivit Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, schismaticii care „s-au rupt, devenind mireni, n-au avut nici putere de a boteza, nici de a hirotoni; nici nu puteau da altora harul Duhului Sfânt, de la care ei au căzut.”
La fel şi în vremurile noastre, apărătorii adevărului canonic subliniează că practica schismatică de părăsire de către preoti, fără permisiunea arhiereului titular, a eparhiei în care slujesc pricinuieşte rană trupului viu al Bisericii lui Hristos, ceea ce înseamnă că aceştea nu se vor putea mântui. Voi reproduce în acest sens un fragment din discursul teologului român Mihai Silviu Chirilă susţinut la conferinţa „Mântuire sufletească în unitate bisericească”: „Preotul care pleacă dintr-o eparhie în alta fără acordul episcopului sau este shismatic, ne spune canonul 17 de la Sinodul VI Ecumenic. Este schismatic. Nu mai este în Biserică, nu mai poate să ajute pe nimeni să se mântuiască și nici el nu se mântuiește. Iar dacă se întâmplă cumva ca până la sfârșitul vieții el să nu fie sancționat disciplinar de către Biserică, nu uitați că după sfârșitul vieții se duce în fața lui Hristos. Și ceea ce nu a reușit în situația aceasta confuză să facă autoritatea bisericească, va face Hristos.
Nu vă lăsați păcăliți de aparențe, mai ales cei ce sunteți credincioși obișnuiți și care ascultați pe preotul care spune: „Hai să mergem acolo, că-i bine.” În această situație nu vă lăsați păcăliți de aparențe că, iată, „mi-a zis că la Mitropolia Basarabiei se recunoaște că-i preot și e bine.” Mitropolia Basarabiei poate să-i recunoască pe caterisiți ca preoți cât vrea ea. Dar vine ziua în care Hristos se va întâlni cu fiecare dintre cei care au trecut, opriți fiind și caterisiți, și le va spune: „Pe voi nu vă cunosc”. „Suntem ortodocși.” „Nu sunteți”.
Schisma înseamnă tăiere de la trupul Bisericii de bună voie. Poate să te taie Biserica de la trupul sfânt al Bisericii dacă ești eretic, printr-o hotărâre sinodală, cum s-a întâmplat cu Arie, cu Nestorie, cu toți ceilalți, când s-au condamnat ereziile. Sau poți să te tai singur de la trupul Bisericii prin schismă. Iar dacă te tai prin schismă de la trupul Bisericii, nu ai mântuire. Schismaticii nu au mântuire.”
Victor Josu,
Rana netămăduită