„Un asemenea arhiereu se cuvenea să avem…” (Evrei 7,26)
Înaltpreasfinția Voastră,
Înaltpreasfințite Vladâca PETRU,
Ziua de 13 noiembrie a fiecărui an, din 2005 încoace, ne face pe noi clerul, cinul monahal și credincioșii Episcopiei de Ungheni și Nisporeni, să venim în fața lui Dumnezeu cu rugăciuni de mulțumire, iar către Înaltpreasfinția Voastră cu cuvinte de sinceră urare de bine și gânduri de profundă recunoștință. Cu rugăciune venim în fața lui Dumnezeu, mulțumindu-I că V-a ales, asemenea profeților din vechime, ca „să vă umple cu harul Duhului Sfânt” și să Vă rânduiască a ne fi Ierarh și părinte duhovnicesc. Iar în fața Înaltpreasfinției Voastre venim cu cele mai alese cuvinte de felicitare și urări de bine, întrucât în această zi, de 13 noiembrie, Vă sărbătoriți ziua hirotoniei în treapta de arhiereu. Iar au aleasă bucurie sufletească, cu profund respect și cu recunoștință creștinească, ne îndreptăm astăzi gândurile și rugăciunile către Înaltpreasfinția Voastră, la împlinirea a 21 de ani de la primirea harului arhieriei, prin Taina Hirotoniei întru Arhiereu.
Întâi de toate dorimsă remarcăm că această zi aniversară nu reprezintă doar un moment de sărbătoare, ci și un prilej de a privi cu evlavie și recunoștință la drumul unei slujiri jertfelnice, la anii de rugăciune, osteneală, dăruire și neobosită lucrare în ogorul Domnului. Sunt 21 de ani în care chemarea arhierească s-a împletit cu responsabilitatea purtării crucii, cu grija pentru sufletele credincioșilor și cu dorința neîncetată de a face cunoscută lumina Evangheliei lui Hristos.
Sfânta Scriptură ne descoperă frumusețea și măreția acestei chemări prin cuvintele Mântuitorului nostru Iisus Hristos: „Păstorul cel bun își pune sufletul pentru oile sale” (Ioan 10, 11). Aceste cuvinte reprezintă însăși esența slujirii pastorale și chipul adevăratului păstor, care nu caută ale sale, ci binele și mântuirea celor încredințați lui. Or, Înaltpreasfinția Voastră ați căutat, de-a lungul acestor ani, să împliniți această sfântă chemare prin rugăciune, slujire, propovăduire și fapte concrete de iubire creștinească.
Altarul, Sfântul Potir, amvonul și întâlnirile cu oamenii au devenit locuri ale unei lucrări neîntrerupte, prin care ați mărturisit că slujirea Bisericii nu este doar o demnitate, ci, înainte de toate, o responsabilitate sfântă și o dăruire de sine. Prețuind cuvintele Sfântului Apostol Pavel: „Propovăduiește cuvântul, stăruiește cu timp și fără timp” (II Timotei 4, 2), ați făcut din predică și din cuvântul de învățătură mijloace de zidire sufletească a credincioșilor.
Prin numeroasele predici, cuvântări și povățuiri duhovnicești, ați căutat să apropiați oamenii de Dumnezeu, să le întăriți credința, să le alinați durerile și să le arătați calea cea dreaptă a viețuirii creștine.
Un păstor adevărat nu se mulțumește să vorbească despre iubire, ci o transformă în faptă. Iar Sfântul Ioan Gură de Aur ne amintește, în învățăturile sale despre preoție, că grija pentru turma lui Hristos este semnul iubirii față de Însuși Mântuitorul. De aceea, lucrarea pastorală se măsoară nu numai prin cuvinte frumoase, ci mai ales prin sufletele mângâiate, prin oamenii ridicați din suferință și prin inimile apropiate de Dumnezeu. Iar Înaltpreasfinția Voastră, Vladâca Petru, în acești 21 ani de arhierie, ați mângâiat duhovnicește, ați povățuit și ați spijinit mulțime de suflete creștine, îndreptându-le spre Dumnezeeu și Împărăția Cerurilor.
În acești 21 ani de arhierie, un loc aparte îl ocupă grija pe care ați purtat-o și o purtați celor sărmani, celor încercați de greutățile vieții și, mai ales, copiilor lipsiți de ocrotirea părinților, pe care i-ați adăpostit, îngrijit și educat părintește, cu multă dragoste și grijă arhierească. Prin grija față de ei, ați contribuit nu doar la creșterea unor copii, ci și la formarea unor caractere, la sădirea valorilor morale și la pregătirea unor oameni care să poată păși cu demnitate și încredere în viață.
De asemenea, activitatea socială, educațională și culturală pe care ați susținut-o și ați încurajat-o în acești 21 ani de arhierie, demonstrează că Biserica este chemată să fie prezentă în toate aspectele vieții omului. Prin proiecte, inițiative și activități diverse, ați arătat că Evanghelia nu este doar un cuvânt rostit în biserică, ci o lumină care trebuie să pătrundă în familie, în școală, în societate și în cultura unui popor.
O altă mărturie impresionantă a slujirii Înaltpreasfinției Voastre în treapta de arhiereu este lucrarea de zidire și înfrumusețare a sfintelor locașuri. Bisericile și catedralele ridicate sub îndrumarea și cu implicarea Înaltpreasfinției Voastre nu sunt doar construcții din piatră, ci adevărate mărturii ale credinței, ale jertfelniciei și ale dorinței de a lăsa generațiilor viitoare locuri de rugăciune și de întâlnire cu Dumnezeu. Fiecare biserică ridicată devine o casă a Tatălui ceresc, un liman pentru sufletele împovărate, un loc în care omul găsește iertare, pace, speranță și mângâiere. Iar fiecare catedrală este o mărturie a credinței vii, care unește generațiile și păstrează nealterată comoara Ortodoxiei.
În acest mesaj de felicitare și înaltă apreciere, nu putem trece cu vederea nici dragostea deosebită pe care o purtați vieții monahale. Mănăstirile sunt după cum spun Sfinții Părinți „oaze de liniște duhovnicească, școli ale rugăciunii și locuri în care sufletul învață să se desprindă de grijile trecătoare pentru a căuta cele veșnice”. Iar Înaltpreasfinția Voastră, prin apropierea și susținerea vieții monahale, ați arătat prețuirea față de acele suflete care și-au închinat întreaga existență lui Hristos și care, prin rugăciunile lor, susțin nevăzut viața Bisericii. Este o binecuvântare ca un ierarh să înțeleagă atât valoarea slujirii active în lume, cât și puterea tăcută a rugăciunii din liniștea mănăstirilor. Iar noi, cinul monahal din Episcopia de Ungheni și Nisporeni avem mare bucurie duhovnicească să fim sub îndrumarea și încurajarea cuvântul înțelept al Înaltpreasfinției Voastre, fiind întăriți și mângâiați sufletește prin tainicile rugăciuni ale Înaltpreasfinției Voastre.
Înaltpreasfințite Vladâca PETRU,
La acest popas aniversar, dorim să vă adresăm nu doar cuvinte de felicitare, ci și un sincer cuvânt de mulțumire pentru toate ostenelile, jertfele și binefacerile pe care le-ați adus în viața, noastră, a slujitorilor, monahilor și credincioșilor din cuprinsul Episcopiei de Ungheni și Nisporeni. Douăzeci și unu de ani de arhierie înseamnă mii de rugăciuni, nenumărate Sfinte Liturghii, predici, întâlniri, sfaturi, lacrimi împărtășite, oameni ajutați, copii educați, biserici și catedrale zidite și multe suflete călăuzite către Hristos. Înseamnă ani în care ați purtat pe umeri responsabilitatea unei eparhii noi înființate și în inimă grija pentru cei încredințați păstoririi Înaltpreasfinției Voastre.
Ne rugăm Bunului Dumnezeu ca toate aceste osteneli să fie primite ca o jertfă bineplăcută înaintea Tronului Său, iar roadele lor să dăinuie peste ani și generații. Să vă dăruiască Dumnezeu multă sănătate trupească, pace sufletească, putere în rugăciune, înțelepciune în povățuire și râvnă neîmpuținată în slujirea Sfântului Altar.
Fie ca Maica Domnului, pe care atât de mult o iubiți și o cinstiți, să vă fie permanent sprijin și acoperământ pe tot parcursul vieții Înaltpreasfinției Voastre.
La ceas aniversar, vă dorim ani mulți și binecuvântați, cu sănătate, pace, bucurii duhovnicești și împliniri în toate lucrările cele bineplăcute lui Dumnezeu!
Slujire arhierească îndelungată vă dorim cu toții!
La mulți și fericiți ani scumpul și dragul nostru Stăpân!!!
Cu dragoste fiască, profundă recunoștință și aleasă prețuire,
clerul, cinul monahal și poporul credincios din cuprinsul
Episcopiei de Ungheni și Nisporeni