Mănăstirea Hîrbovăţ
Mănăstirea de călugări cu hramul ″Adormirea Maicii Domnului″ Sfinţit arhimandrit Preasfinţitul Petru, Episcop de Ungheni şi Nisporeni
Stareţul mănăstirii : Arhimandrit Spiridon (Marin)
Adresa: Mănăstirea ″ Adormirea Maicii Domnului″
sat. Hîrbovăţ, r. Călăraşi
Republica Moldova
MD-4422
Tel: +373-244-37-310, +373-244-37-260;
Mob. +373 78584722; +373 68584722
E-mail: manastireahirbovat@gmail.com
Adresa Web: http://manastireahirbovat.md/
Traseu: Mănăstirea Hîrbovăţ se află în preajma satului [1] Hîrbovăţ din raionul Călăraşi, pe valea rîului Ichel, la aproximativ 14 km de or. Călăraşi şi 60 km de Chişinău. Accesul la mănăstire pentru pelerini se poate face pe drumul naţional Chişinău- Ungheni, care leagă mănăstirea de capitala ţării, prin localităţile Străşeni, Bucovăţ şi Călăraşi.
1. Scurt istoric al Mănăstirii Hîrbovăţ
Mănăstirea a fost întemeiată în anul 1730 de către boierul Constantin Carpuz. Însă după părearea unor istorici, mănăstirea a fost întemeiată în veacul al XVII-lea. Pînă în anul 1812 mănăstirea a fost de trei ori încendiată de turci şi tătari, motiv din care toată arhiva mănăstirii a fost distrusă.
Pe locul unei biserici de lemn mai vechi, în anul 1816 Ştefan Lupu şi soţia sa Elena, au ctitorit biserica de iarnă a mănăstirii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, iar în anul 1870 a fost construită biserica de vară cu hramul „Sfintei Treimi”. Ştefan Lupu ulterior s-a călugărit cu numele Serapion. Biserica „Adormirii Maicii Domnului” a fost reînnoită la 1828 şi 1855.
Prin anii 1960 ai secolului al XX-lea, Mănăstirea Hîrbovăţ a rămas una dintre ultimele mănăstiri care mai funcţionau. Monahii care erau alungaţi din locurile lor de rugăciune se retrăgeau aici. Aici se refugiaseră călugării de la Mănăstirile Căpriana şi Ţigăneşti.
După un lung şi crunt asediu armat rezistenţă este înfrîntă în anul 1962. Multe dintre odoarele şi obiectele bisericeşti aflate aici au fost distruse şi arse. Ostaşii au distrus subsolurile bisericii „Sfînta Treime”, unde erau înmormîntate feţele bisericeşti. A fost distrus altarul şi catapeteasma. Cele şase clopote ale bisericii au fost coborîte şi duse din mănăstire. Icoanele, cărţile, arhiva au fost arse.
Imediat după desfiinţare, mănăstirea a fost transformată în şcoala pentru copii cu handicap. Biserica a devenit clubul şcolii, iar subsolurile ei depozite. Mai tîrziu această biserică a ajuns să fie grajd pentru animale. Între anii 1988-1989 administraţia şcolii a început sa restaureze mănăstirea. Şcoala a funcţionat pînă în primăvara anului 1992, cînd a fost reînfiinţată mănăstirea de călugări Hîrbovăţ. Starea complexului monahal era dezastruoasă.
La Mănăstirea Hîrbovăţ se păstrează şi vestita icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului – „Gîrboviţa”, dăruită în anul 1790 de către soţia colonelului rus Nicolae Albaduev. Icoana făcătoare de minuni este îmbrăcată în argint aurit şi împodobită cu pietre scumpe care se află în biserica de iarna într-un chivot sculptat din lemn.
Primul stareţ la redeschidere a fost egumenul Serafim urmat de arhimandritul Nicandru (Munteanu) şi arhimandritul Ioan (Moşneguţu). În prezent prin Decretul Sfîntului Sinod al BORu, Sfinţit Arhimandrit al mănăstiirii este Preasfinţitul Petru, Episcop de Ungheni şi Nisporeni, iar stareţ este egumenul Sava (Burduja).
În anul 1993 cu stăruinţa arhimandritului Nicandru (Munteanu) este înfiinţată Şcoala de cîntăreţi bisericeşti.
La moment biserica de iarnă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” se află în repartaţie capitală la exterior, interiorul fiind pictat în stil bizantin în timpul stăreţiei arhimandritul Ioan (Moşneguţu).
Numărul de locuitori – 17 persoane;
2. Bisericile Mănăstirii Hîrbovăţ
Pe teritoriul mănăstirii se află biserica principală de vară şi biserica de iarnă- care se aflată în construcţie capitală.
· biserica de vară cu hramul „Sfînta Treime”,
· biserica de iarnă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
SFINŢENII
În biserica de iarnă se află:
· Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Hîrbovăţ în chivot de lemn.
Părticele de moaşte ale Cuvioşilor Sfinţi de la Optina:
· Ambrozie, Lev, Macarie, Moise, Antonie, Ilarion, Anatolie, Isachie, Iosif, Varsanufie, Anatolie cel mic.
Părticele de moaşte ale Cuvioşilor Sfinţi de la Lavra Peşterilor din Kiev:
· Varlaam egumenul, Ioan, Sava, Serghie, Ioan, Anastasie, Teofil, Tit, Procor, Isachie, Avraamie, Grigorie, Nestor, Alipie, Policarp, Cucşa, Eustatie, Eragm, Avraamie, Teodosie, Damian, Nifont;
· Sf. M. Mc. Iacov Persul;
· Sf. Mc. Efimie;
· Sf. Fanurie;
· Sf. Iuliania Cng. din Oliansk;
· 3 Sf. fără nume;
3. Rînduiala slujbelor:
Programul liturgic zilnic :
Luni
06.00 – Rugăciunile dimineţii;
Miezonoptica;
Ceasurile;
Sfînta Liturghie;
11.00 – Acatistul Maicii Domnului de la Hîrbovăţ;
16.00 – Ceasul IX;
Vecernia;
Utrenia;
20.00 – Pravila
Marţi
06.00 – Rugăciunile dimineţii;
Miezonoptica;
Ceasurile;
Sfînta Liturghie;
11.00 – Acatistul Sfintei Treimi;
16.00 – Ceasul IX;
Vecernia;
Utrenia;
20.00 – Pravila
Miercuri
06.00 – Rugăciunile dimineţii;
Miezonoptica;
Ceasurile;
Sfînta Liturghie;
11.00 – Acatistul Maicii Domnului de la Hîrbovăţ;
16.00 – Ceasul IX;
Vecernia;
Utrenia;
20.00 – Pravila.
Joi
06.00 – Rugăciunile dimineţii;
Miezonoptica;
Ceasurile;
Sfînta Liturghie;
11.00 – Acatistul Sfintei Treimi;
16.00 – Ceasul IX;
Vecernia;
Utrenia;
20.00 – Pravila.
Vineri
07.00 – Rugăciunile dimineţii;
Miezonoptica;
Ceasurile;
Sfînta Liturghie;
11.00 – Acatistul Maicii Domnului de la Hîrbovăţ;
16.00 – Ceasul IX;
Vecernia;
Utrenia;
20.00 – Pravila.
Sîmbătă
06.00 – Rugăciunile dimineţii;
Miezonoptica;
Ceasurile;
Sfînta Liturghie;
11.00 – Acatistul Sfintei Treimi;
16.00 – Ceasul IX;
Vecernia mare;
Utrenia;
Duminica şi sărbători
07.00 – Rugăciunile dimineţii;
Miezonoptica;
Acatistul zilei;
Ceasurile;
Sfînta Liturghie;
16.00 – Ceasul IX;
Vecernia;
Utrenia;
20.00 – Pravila.
Pentru mai multe detalii accesați site-ul mănăstirii www.manastireahirbovat.md