Luaţi aminte la nepăsare atât în ce priveşte rugăciunea, cât şi gânduri; de asemenea şi la moleşeala în nevoinţa privegherii. Nu fiţi nepăsători, fiii mei, deoarece nepasărea este un rău foarte mare; este născatoarea tuturor plăcerilor josnice, înaintemergătoare a iadului şi pricina înrobirii celei cumplite.
Nu dormitaţi cu somnul trândăviei, fiindcă diavolul e treaz şi ţine în mâna să o surcea aprinsă, străduindu-se să ne dea foc ca să ardem. Treziţi-vă, ne aşteaptă judecata fără milă.
Nu vă pierdeţi curajul! Uneori ne părăseşte Harul dumnezeiesc şi cădem în gânduri necuviincioase, iar alteori în vorbărie, pentru a ne smeri şi a nu cugeta înalt. Dar să ne cunoaştem neputinţa şi faptul că fără Harul lui Dumnezeu nu putem să facem nici un bine.
Nu te teme, ci nevoieşte-te! Înarmează-te cu curaj şi bărbăţie! Îl avem pe Iisus conducător Care conduce armata noastră la biruinţă slăvită. Nu te teme deloc, căci frica este de la cel viclean, ca să ne dezarmeze şi să ne ia prizonieri. Să ai nădejdea ta în Cel Care a spus: „Nu te voi lasa, nici te voi parasi” (Evrei 13, 5). Nu ne va lăsa să fim ispitiţi mai presus de puterile noastre.
Ispititorul te cercetează pentru a-ţi încerca înclinarea voinţei, ce are la bază anumite prejudecăţi. Nevoieşte-te să dai mărturisirea cea bună şi nu te teme de vrăjmaşul sufletelor noastre.
Hristos urmăreşte nevoinţa ta şi-i îngăduie ispititorului să te ispitească, pentru a-i arăta minunea care a făcut-o cu tine, rupându-te de lume cu dulcele Său Har.
Luptă-te împotriva vrăjmasului sufletului tău şi să nu-i îngădui să câştige nimic din cele ce a câştigat „pe gratis” în lume.
Împotriveşte-te cu tărie, ca îngerii să se bucure şi să salte veselindu-se, pentru că diavolul cel netrupesc a fost biruit de tine cu ajutorul Harului nevăzut al lui Dumnezeu.
Osteneala fiecărei nevoinţe trece, dar rămâne biruinţa. Cugeta la moarte, caci avem sa plecam catre o alta lume. O, ce frumoasa si fericita! Oare vom deveni locuitori ai acestei lumi atat de frumoase? La acel loc preafericit sa cugetam mereu, pentru a putea dispretui lumea de aici, cea inselatoare si mincinoasa.
Roagă-te neîncetat! Cugetă la păcatele tale şi plângi cu lacrimi fierbinţi, care te vor uşura foarte mult. Vei săvârşi cum trebuie nevoinţa întristării celei după Dumnezeu, atunci când vei păstra tăcerea şi nu vei râde.
Iisus, Domnul nostru, vrea ca noi să avem dragoste desăvârşită. Două iubiri nu încap în aceeaşi inima. Nu putem sluji lui Dumnezeu şi lui mamona. Suntem datori să-I dăm lui Dumnezeu inima curată de orice întinăciune, ca să ne dea şi El inima Sa cea neîntinată şi dumnezeiască.
Arhim. Efrem Filotheitul
Poveţe părinteşti