Doar prin biserică și pocăință vom scăpa de tăvălucul răului abătut peste omenire

E bine că suntem în Biserica lui Dumnezeu, pentru că aici suntem ocrotiți de rele și aici suntem puternici. Pentru că puterea nu este a noastră, ci este puterea lui Dumnezeu, Care lucrează în această Biserică, puterea pe care El a făgăduit-o că o lasă – Pacea mea o dau vouă – harul pe care l-a lăsat Apostolilor, harul sfințitor pe care l-a trimis Apostolilor la Cincizecime. Prezența Lui continuă, nevăzută, în această Biserică este cea care ne ajută să supraviețuim duhovnicește.

E bine să înțelegem ce epocă trăim, și evident că este o epocă foarte contorsionată sufletește. Acuma vedeți că se pregătesc intensiv pentru vaccinarea copiilor. Aceasta deja începe să nu mai fie o joacă, ci începe să fie un atentat major la noi și la familiile noastre.

Putem să înțelegem și trebuie să înțelegem în ce epocă ne mișcăm. Pentru asta trebuie să înțelegem învățătura de credință, pentru că aceea ne dă întotdeauna cheia, adevăratul sens al ispitelor și al mărturisirii pe care trebuie s-o ducem.

Modelul pe care-l avem noi astăzi și care ni se propune în mod sistematic, chiar dacă nu vedem, este modelul extrem-oriental. În China, în societatea chineză, nu de ieri de azi, de mii de ani individul nu are nici un cuvânt de spus în cadrul comunității. Drepturile individului sunt total subordonate drepturilor comunității. Deci nu contează fiecare om în parte, contează doar comunitatea. Nu este o comunitate concretă. Există unii care-i spun poporului „trebuie să faceți așa și așa și așa” și poporul, ori se supune, ori este distrus. Nu există alte căi, nu există un respect pentru persoană, pentru individ. Individul nu există pentru societatea chineză, decât ca parte a comunității. Și ăsta este modelul care ni se impune acum și nouă, – nu ni se propune, încearcă să ni se impună – în care să nu mai existăm ca persoane, ci doar ca părți a unei comunități, care este ghidată, condusă, îndrumată de către unii care nu se știe cum au ajuns ei să fie mai presus decât ceilalți.

Cum putem să scăpăm din această înlănțuire diabolică? Asemănător poporului din Ninive, nu altfel. Știți prea bine că ninivitenii erau în mare păcat și Iona a fost trimis, contrar voii lui, să propovăduiască faptul că vor fi pedepsiți de Dumnezeu asemenea Sodomei și Gomorei. Și atunci ce-au făcut ei? De sus până jos s-au pocăit cu post și rugăciune, cu ajunare 40 de zile, cu pocăință sinceră, și Dumnezeu a îndepărtat această pedeapsă de la ei. Asta trebuie să facem și noi. Să facem pocăință mare și sinceră și adâncă, fiecare dintre noi și toți cei din jurul nostru.

De aceea, ca să scăpăm din această ispită, trebuie să stăm în Biserică cu toată puterea. Trebuie să ne pocăim cu toată puterea, ca să fim în Biserică. Să ne dea Dumnezeu să păstrăm harul pe care Hristos l-a făgăduit lui Petru și prin Petru tuturor, anume că pe piatra aceasta, Biserica adică, nici porțile iadului nu o vor birui. Este singura scăpare! Trebuie să ne rugăm cu pocăință, și să facem ceea ce ne poruncește Hristos, ceea ce ne îndeamnă Hristos, ceea ce ne cheamă Hristos: pocăință sinceră în Biserică. Și în felul acesta, poate că Dumnezeu va mai amâna puțin venirea Antihristului.

Pr. Tudor CIOCAN