Cuvântul lui Dumnezeu – hrană pentru suflet

Unii credincioși, cei încă prunci la minte și de curând întăriți, după cum se spune, au nevoie să fie hrăniți cu lapte, adică cu învățături mai simple și mai elementare, pentru că nu pot suporta hrana tare a învățăturii (Evr. 5, 12-13; 1 Cor. 3, 1-2). Dacă le dai o hrană mai presus de puterea lor, se simt strâmtorați și îngreunați, pentru că mintea lor, ca și trupurile copiilor, nu-i în stare să primească și să asimileze învățătura ce li se dă, ba poate că-și mai și vatămă puțina înțelegere ce-o aveau mai înainte.

Alți credincioși, dimpotrivă, au nevoie de învățătura care se grăiește celor desăvârșiți (1 Cor. 2, 6); de o hrană mai substanțială și mai tare, pentru că simțurile lor sunt destul de exercitate ca să deosebească adevărul de fals (Evr. 5, 14). Dacă aceștia ar fi alăptați cu lapte și hrăniți cu legume, cu o mâncare potrivită celor slabi (Rom. 14, 2), s-ar supăra. Și pe bună dreptate, că nu s-ar mai întări după Hristos, nici n-ar mai crește până la creșterea aceea vrednică de laudă, pe care o lucrează învățătura care face bărbat desăvârșit pe cel hrănit cu hrana tare și-l duce la măsura vârstei celei duhovnicești (Efes. 4, 13).

Și cine-i în stare să facă față acestora? (2 Cor. 2, 16) Eu nu! Că nu sunt ca cei mulți, ca să pot falsifica cuvântul adevărului (2 Cor. 2, 17) și să amestec vinul cu apă (Isaia 1, 22), adică învățătura care veselește inima omului (Ps. 103, 16) cu învățătura cea multă, ieftină, josnică, fără putere și răspândită în zadar, spre a câștiga ceva din vânzarea acestei învățături falsificate! Nu sunt ca cei mulți, ca să vorbesc celor ce vin la mine, unora una, altora alta, spre a fi pe placul tuturora, să fiu un ventriloc și un grăitor în deșert, care-mi cultiv plăcerile proprii cu învățături scoase din pământ și apuse în pământ, ca să fiu lăudat cât mai mult de mulțime! Că mai cu seamă atunci am să mă păgubesc pe mine însumi și am să mă pierd! Pentru că am să vărs sângele nevinovat al unor suflete nevinovate; suflete ce  mi se vor cere din mâinile mele (Iez. 3, 20).

Sf. Ierarh Grigore Teologul