Miercuri, 6 mai 2020, când prăznuim pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de biruință, Preasfinţitul PETRU, Episcop de Ungheni si Nisporeni a oficiat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie în Catedrala Episcopală ,,Sf. Bnc. Knz. Alexandru Nevski” din municipiul Ungheni.
Alături de Ierarh au coliturghisit soborul de preoţi şi diaconi slujitori ai Catedralei. În cadrul Sfintei Liturghii după citirea pericopei evanghelice, Preasfinţitul PETRU, a rostit un cuvânt de învățătură în cadrul căruia a relatat momente din viața Sfântului Mare Mucenic Gheorghe:
,,SFÂNTUL MARE MUCENIC GHEORGHE, PILDĂ DE CURAJ, BĂRBĂȚIE ȘI MĂRTURISIRE A DREPTEI CREDINȚE
(fragmente din predică la pomenirea Sf. M. MC. Gheorghe )
Iubiţi creştini, ziua de pomenire a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe ne pune în fața noastră o pildă de bărbăţie creștină și tărie de mărturisitor neînfricat al dreptei credințe. Or, vremurile de restriște prin care trecem tocmai aceste calități le cere de la noi creștinii. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe era ameninţat cu cele mai înfricoşăte chinuri, cu pierderea gradului de voievod, cu temniţă şi moartea, dar cu toate acestea nu s-a rușinat al mărturisi cu bărbăție pe Hristos în faţa împăratului păgân, Diocleţian. Nu s-a rușinat și nu s-a temut Sfântul Gheorghe a luat apărarea creştinilor, zicând: „Până când împărate şi voi dregători, porniţi cu mânia voastră împotriva creştinilor, a acestor oameni nevinovaţi care mor pentru credinţa lor cea dreaptă?!” Un călător atunci când pornește la drum, ca să nu rătăcească au nevoie de o busolă, sau în aceste vremuri moderne folosesc gipiesul. Sfântul Gheorghe de aceea nu a rătăcit de la drumul dreptei credințe, pentru că a avut busola cu el, a avut cele patru virtuţi, cele patru puncte cardinale ale vieţii creştine: înţelepciunea, dreptatea, cumpătarea şi bărbăţia. Bărbăţia creştină este virtutea curajului în faţa durerilor şi a greutăţilor vieţii. Sunt oameni, mai ales în vremuri de zbucium sufletesc şi de mare nenorocire căre una-două îşi pierd capul, uneori chiar din cauze neînsemnate, dar virtutea bărbăţiei se arată în răbdarea suferinţelor morale şi a durerilor fizice, până la jertfă, până la moarte. Un creştin bun este un luptător înarmat cu armele lui Dumnezeu, are chipul unui ostaş încins cu adevărul, îmbrăcat cu platoşa dreptăţii şi cu Evanghelia păcii, apărat cu pavăza credinţei, coiful mântuirii şi cu sabia Duhului Sfânt care este Cuvântul lui Dumnezeu, cu rugăciunea, cu privegherea, cu răbdarea, vestind plini de curaj taina Evangheliei. Un creştin ca acesta înarmat, niciodată nu cade pradă disperării. Bărbăţia este semnul puterii lui Dumnezeu care lucrează în om, căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh al temerii, ci al puterii, al dragostei şi al înţelepciunii. Fiecare creştin este chemat să fie un om virtuos, un om cu inimă tare ca stâncă şi bun ca Dumnezeu. În multe feluri îşi poate pierde omul credinţa, în multe feluri îşi poate pierde omul sufletul, de aceea să luăm aminte şi să avem înţelepciune, să avem bărbăţie, curaj. Temelia virtuţii nu este nici ştiinţa, nici civilizaţia, nici cultura, din simplul motiv că virtutea nu se învaţă nici de la savanţi, nici de la poeţi şi nici de la artişti; căci şcoala virtuţii este Biserica Ortodoxă. Dascălii noştri, învăţători ai virtuţii, sunt sfinţii, profeţii, apostolii, mucenicii şi mai presus de toţi este Iisus Hristos, idealul vieţii virtuoase, exemplul omenirii, al tuturor acelora care vor să-Şi mântuiască sufletul. După cum citim în Sfânta Scriptură, observăm că Dumnezeu va îngădui ca şi peste noi să se abată aceleaşi valuri de persecuţii, de prigoană, ca şi peste primii creștini. De aceea trebuie să luăm şi noi exemplu pe Sfântul Gheorghe care a fost atât de curajos, împodobindu-se cu toate virtuţile de căpetenie şi să mergem cu tărie pe calea mântuirii, să nu dăm înapoi nici o clipă; nimic să nu fie în stare să ne întoarcă înapoi, ci aşa cum a mărturisit el, să mărturisim şi noi, pentru că nu merită viaţa aceasta să ne punem încrederea în ea. Noi ştim că suntem călători şi trebuie să plecăm de aici într-o bună zi; moartea cu dinţii rânjind şi cu coasa ei nemiloasă stă cu aripile ei negre întinse deasupra întregului pământ, iar plecarea noastră va fi îngrozitoare. Să nu fim nepăsători ca cei din vremea potopului sau ca cei din Sodoma şi Gomora; să flm treji, să fugim de înşelăciune şi cu mare frică de Dumnezeu să _ aşteptăm ziua de mâine. Să nu fle numai de mărturie propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu şi toate învăţăturile pe care le-aţi auzit, căci se observă astăzi o mare lipsă de dragoste, chiar duşmănie, mândrie, invidie, pofte lumeşti scârboase, neascultare, nerăbdare şi multe altele pe care le lăsăm să ne sugrume şi să ne omoare sufletul. Să nu ne lepădăm de credinţă, pentru că toţi aceia care se leapădă de credinţă se leapădă de Dumnezeu, şi cei ce se leapădă de Dumnezeu, să ştie că sufletul lor va merge dedesubtul păgânilor care n-au cunoscut credinţa, în focul şi-n flăcările cele dedesubt şi atunci la ziua judecăţii de pe urmă, când Domnul Iisus Hristos va veni şi va judeca viii şi morţii. Vai cum își vor musca limbile de durere atunci toţi acei înşelaţi și toți care au prigonit credința; vor striga şi vor cere iertare, dar în zadar, că nu vor putea să spună nici un cuvânt, căci au ştiut şi n-ua vrut să ia aminte, dar va fi prea târziu, prea târziu! Să fim înţelepţi, să nu ne amăgim! Să-L iubim pe Domnul Iisus Hristos chiar cu prețlul vieții noastre și să-l cerem ajutorul, că fără ajutorul Lui nu putem face nimic.
Este adevărat, nici noi nu trebuie să stăm cu mâinile în sân, să căutăm să dăm voinţă, să căutăm să ieșim din încurcătură şi să-L mărturisim pe Domnul Hristos când e vorba de mărturisit în faţa oricărui păgân şi necredincios. Numai așa vom arăta și vom dovedi că suntem creştini adevăraţi, aşa vom dovedi şi noi că-L Iubim pe El. Fie dar ca Sfântul Mare Mucenic Gheorghe să ne ajute a fi creștinii cei adevărați. Să avem curajul, bărbăția și mărturisirea credinței cum a avut-o el.
Preasfințitul PETRU. Episcop de Ungheni și Nisporeni”
După oficierea Sfintei Liturghii Ierarhul o săvârșit un Te Deum de mulțumire pentru ploaia îmbelșugată revărsată asupra pământului după care a felicitat personal pe toți omagiații zilei de astăzi.
