- Episcopia Ungheni - http://episcopia-ungheni.md -

Sfântul Prooroc Ilie, om a lui Dumnezeu și luptător împotriva minciunii, fățărniciei, și a tot felul de răutăți

Sfântul Prooroc Ilie – despre care Vechiul Testament ne informează pe larg în capitolele 17-22 din Cartea a treia a Regilor și în capitolele 1-2 din Cartea a patra a Regilor, era la înfățășare aspru și cu chip de ascet, purtând părul lung, cingătoare de curea împrejurul mijlocului și manta din piele, un fel de cojoc. Era iute în mișcări și tăios în rostiri de cuvântări.

Nu umbla cătuși de puțin cu jumătăți de măsură, avea o fire de luptător. Vorbea pe șleau, oprea ploaia pe vreme de trei ani și jumătate, aduce foametea în țară și junghie dintr-o data nu mai puțin de patru sute cincizeci de preoți ai zeului Baal. Râvnitor ca nimeni altul pentru Domnul Savaot, nu se cruță, știe deopotrivă să asculte și să dea porunci, se bucură de darul săvârșirii minunilor, înviază pe copilul mort al văduvei din Sarepta Sidonului și-i este dat să stea pe muntele Horeb înaintea lui Dumnezeu, care i Se arată ca o adiere de vânt lin.

Sfântul Ilie urăște minciuna, fățărnicia și nedreptatea. Lui Ahab și Izabelei – ticăloasa pereche regală a Israelului, le vorbește fără înconjur de ce fel de sfârșit vor avea parte: câinii vor linge sângele lui Ahab și tot ei o vor mânca pe Izabela. Și așa a și fost.

Împilarea, asuprirea, samavolnicia și mai ales fățărnicia îl scot din sărite. Sfântul Ilie nu sufeara nici trădarea adevăratului Dumnezeu. Esențial la Ilie este purtarea față de mincinoși, răi, asupritori și nelegiuiți de tot felul. Mereu glăsuiește deschis și dur, mereu crede neclintit în dreptate și într-un Dumnezeu drept judecător și pedepsitor. El nu recurge niciodată la parafraze, la ocolișuri. Nu se înduplecă, nu se lasă cucerit, ademenit, îmbrobodit, speriat, mituit. Amenințările ori măgulelile puterii îl lasă stâncă de piatră.

Ilie își încheie viața pământească de făcător de minuni, de prooroc, de ,,om al lui Dumnezeu”, de aprig și neînfricat luptător al binelui, dreptății și adevărului, ridicat fiind la cer de viu în car de foc, tras de cai de foc și în vărtej de vânt. E luat la cer în plină vigoare și putere, ca un bun și vrednic ostaș al lui Dumnezeu și un viteaz premergător al Botezătorului, ca unui menit a fi vestitorul celei de-a doua veniri a lui Hristos.

Fie ca pomenirea Sfântului Prooroc Ilie, să ne fie nouă tuturor pildă de neînfricare, sinceritate, dragoste de Dumnezeu, vorbire neprefăcută. Să urâm ca și el minciuna, idolatria, fățărnicia și viclenia.

Părintele Nicolai Steinhardt

Dăruind vei dobândi