De ce au fost rânduite posturile? Ca să ne înveţe înfrânarea. Ce înfrânare? În chip nemijlocit, înfrânarea de la mâncarea săţioasă şi gustoasă. Dar însemnătatea postului nu se termina aici, căci postul trupesc, trebuie să fie pentru noi şcoală a postului duhovnicesc.
Ce este postul duhovnicesc? Este înfrânarea de la tot ce ne vatămă sufleteşte, adică de la patimi, ce stau la temelia tuturor păcatelor noastre. Închideţi ochii, plecaţi-vă capetele şi îndreptaţi-vă ochii minţii spre adâncul propriei voastre inimi, şi căutaţi: ce patimi, ce şerpi se cuibăresc acolo? Găsiţi-i pe toţi, şi doar atunci să cutezaţi a veni la spovedanie. Nimic să nu ascundeţi.
„Postind trupeşte fraţilor, să postim şi duhovniceşte”, ne îndeamnă dumnezeiescul glas, prin sfintele slujbe. Să pătrundem dar, în tâlcul acestor cuvinte sfinte, fiindcă ele lămuresc scopul şi însemnătatea postului.
Înaintea voastra stă postul – vreme de pocăinţă şi mântuire. Mulţi nu pricep însemnătatea posturilor şi nu le ţin. Dar să ştiţi, lăcomia pântecelui este născătoarea tuturor celorlalte patimi. Pentru a birui toate patimile, pâna la una, avem neapărată nevoie să deprindem înfrânarea – iar fără postul trupesc nu putem face asta.
Iată de ce are atâta însemnatate postul – lucru pe care mulţi nu îl înţeleg, şi nici ei nu ţin posturile, nici pe copiii lor nu îi învaţă să le ţină. Fiecare mamă trebuie să-şi înveţe copiii de mici cu postul, ca în vechime, când tot poporul nostru ţinea posturile.
Deci, nu subapreciaţi însemnătatea postului; deprindeţi-vă şi voi, dar şi pe copiii voştri cu postul de la cea mai fragedă vârstă, nebăgând în seamă batjocurile hulitorilor. Aceştia n-au decât să râdă, afundându-se în poftele lor, iar voi bine să-L cuvântaţi pe Dumnezeu, Care prin Biserica Sa ne învaţă cum să luptăm cu patimile. Să urmaţi tuturor poruncilor Bisericii, fiindcă ea este mama voastră bună, curată, sfântă, care ne învaţă numai lucruri mântuitoare.
Sfântul Luca al Crimeei
Predici
Editura Sophia, Bucuresti, 2009